Contextul economic provoacă marile companii din țară la o nouă abordare, program de lucru redus în locul concedierilor, în speranţa unor vremuri mai bune, astfel încât să nu se piardă forţa de muncă. Confruntaţi cu o scădere a încasărilor unele firme trec la programul de lucru de patru zile în loc să facă disponibilizări masive ori să își închidă porțile. Măsura vine însă la pachet și cu o reducere a salariilor.
Ce angajaţi pot să reducă programul de lucru la şase ore şi să primească salariul întreg pe card
Printre firmele care au anunțat reducerea programului de lucru la 4 zile pe săptămână se numără și un producător de componente pentru Mercedes și Tesla, din Ghimbav-Brașov.
Confruntată cu o scădere a comenzilor, firma anunțase inițial că va disponibiliza 600 de angajați dar, în urma analizelor, a renunțat la această măsură.
Conducerea a decis modificarea programului de lucru de la 5 la 4 zile pentru 250 de angajați ai departamentului de inginerie digitală. Așa cum este prevăzut în lege și salariile lor vor fi reduse cu 20 la sută. Măsura este temporară și a fost discutată cu salariații, susțin reprezentanţii companiei potrivit stirileprotv.ro.
Și unele societăți de stat au trecut la programul de lucru de 4 zile. Printre ele – CFR Marfă, compania cu peste 3.200 de angajați care ar trebui să dispară în vară pentru a face loc nou înființatei Carpatica Feroviar. Soluția a permis societății feroviare să evite un val de concedieri.
La începutul anului trecut, sectorul de Retail, FMCG și Distribuție era singurul care menționa reduceri de personal de 14%, conform datelor sondajului HR Barometru.
În luna ianuarie 2025, acest sector continuă să estimeze reduceri de 17%, pentru acest an.
Anul acesta apar în sondaj și alte sectoare care intenționează să facă reduceri de personal, circa 45% dintre angajatorii respondenți din sectorul IT și telecom preconizează o reducere a numărului de angajați, iar 7% o stagnare a personalului, comparativ cu anul trecut, când niciun angajator din acest domeniu nu estima scăderi. Mai mult, 81% dintre respondenți estimau creșteri, iar 19% stagnare.
Totodată, comparativ cu sondajul HR Barometrul din ianuarie 2024, circa 92% dintre companii (92%) din domeniul farma estimau creștere, iar restul de 8% stagnare. Cu toate acestea, la ediția de la începutul acestui an, 22% dintre companiile din sectorul farmaceutic estimează o scădere a numărului de angajați.
Dat fiind contextul, reducerile de peresonal mai sunt estimate și în industria auto (22%), manufacturieră (15%) și servicii financiare (13%).
Sondajul HR Barometru a fost realizat de PwC România în perioada 14 – 20 Ianuarie a anului 2025 și este bazat pe informațiile furnizate de către 130 de companii participante din IT și Telecom – 22%, servicii externalizate – 17%, servicii financiare – 12%, produse industriale – 10%, Bunuri de larg consum, Distribuție – 9%, retail – 9%, farmaceutic 7%, auto – 7% și construcții – 2%.
Peste 1.000 de angajați de la șase firme din Brașov vor rămâne în perioada următoare fără locuri de muncă. Firmele au anunțat Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă că vor recurge la disponibilizări, informează BizBrașov.
Potrivit unui răspuns al celor de la AJOFM Brașov, remis BizBrașov, domeniile de activitate afectate sunt industria automotive, fabricarea de încălțăminte, precum și fabricarea produselor din mase plastice.
Potrivit unor surse din piață, cel mai mare volum de disponbilizări este anunțat la compania germană Preh România, de unde vor fi „restructurate” 600 de persoane din totalul actual de 2.075 de angajați. Disponibilizarea acestora va avea loc treptat în perioada aprilie – septembrie.
Producătorul de componente auto Preh România, divizie a furnizorului global pentru industria constructoare de autovehicule, furnizor pentru Porsche, Mercedes sau Tesla, a raportat pentru 2023 o cifră de afaceri de 1,388 miliarde lei (280,7 milioane de euro). La fabrica Preh din Ghimbav sunt produse comutatoare multifuncţionale pentru volan, comutatoare bloc lumini, sisteme de control ale climei şi elemente de comandă din consola centrală a automobilelor pentru BMW, Volkswagen, Porsche, Skoda, Seat, Audi, Mercedes sau Tesla.
OMV Petrom ar urma să concedieze luna viitoare peste 280 de persoane, în timp ce compania DEMGY Făgăraș, care activează în domeniul fabricării de produse de mase plastice, ar urma să concedieze peste 20 de persoane din 133 angajate.
Tot mai multe state încearcă să afle dacă renunțarea la o zi de lucru pe săptămână, cu același salariu și volum de muncă pentru angajați, este o idee bună. Portugalia este cea mai recentă țară care a început să testeze săptămâna de lucru de patru zile, urmând exemplul altor state, printre care Belgia sau Marea Britanie.
Discuțiile despre săptămâna redusă de lucru au fost realimentate de pandemia de Covid-19, când angajații și angajatorii au început să regândească importanta flexibilității și a beneficiilor la locul de muncă.
Conceptul e simplu: angajații și-ar păstra neschimbate salariul și beneficiile, dar cu același volum de lucru, condensat în timpul redus de lucru.
Companiile care trec la săptămâna de lucru organizează mai puține ședințe și favorizează modul independent de muncă, își reduc consumul de energie și alte costuri și le oferă angajaților un echilibru mai bun între viața personală și activitatea profesională. Satisfacția salariaților ar crește, prin urmare și productivitatea.
Sindicatele din Europa au făcut apel către guverne să implementeze săptămâna de lucru de patru zile. O analiză realizată de Euronews arată ce țări au implementat acest program de muncă și cu ce rezultate.
Belgia: Cine dorește muncește 4 zile
Belgia a fost prima țară din Europa care a legiferat trecerea la săptămâna redusă de lucru. În februarie 2022, salariații au primit dreptul de a munci patru zile de săptămână cu același volum de lucru și fără reducerea salariului. Legea a intrat în vigoare la 21 noiembrie și le permite angajaților să aleagă dacă vor să muncească patru zile sau cinci pe săptămână.
Premierul Alexander de Croo și-a exprimat speranța că această schimbare va flexibiliza piața rigidă a muncii din Belgia și le va permite oamenilor să-și îmbine mai ușor viața de familie cu cariera. „Obiectivul este să le dăm oamenilor și companiilor mai multă libertate pentru a-și organiza timpul de lucru”, a explicat el.
Totuși, perspectiva săptămânii reduse de lucru nu este atrăgătoare pentru toată lumea. Unii angajați cu normă întreagă ar fi nevoiți să-și lungească fiecare zi de lucru pentru a reuși să-și îndeplinească toate sarcinile pe care le acopereau în cinci zile. Alții, precum cei care lucrează în ture, nu au opțiunea de a-și flexibiliza programul de lucru.
După succesul testelor din mai multe țări europene, Portugalia s-a alăturat contingentului care încearcă să vadă dacă noul program de lucru este viabil. În cadrul unui program-pilot finanțat de guvern, 39 de companii private au aderat la inițiativa ONG-ului 4 Day Week Global și vor urma modelul „100:80:100″ – 100% salariu pentru 80% timp de lucru în schimbul angajamentului de a menține productivitatea la cel puțin 100%.
Cu 72% din angajați care muncesc peste 40 de ore săptămânal, Portugalia este pe locul trei în ierarhia țărilor cu cea mai lungă săptămână de lucru din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și speră să schimbe această situație.
Companiile britanice care au testat timp de șase luni săptămâna redusă de lucru plănuiesc acum să o mențină după ce experimentul s-a dovedit un succes.
Zeci de companii au participat la programul de o jumătate de an – cel mai mare test de acest tip – lansat în iunie anul trecut pentru a studia impactul reducerii orelor de lucru asupra productivității și a stării de spirit a angajaților, precum și impactul asupra mediului și a egalității de gen.
Aproximativ 61 de companii din Marea Britanie cu un total de 3.300 de salariați s-au înscris în programul desfășurat de universitățile Oxford și Cambridge, Boston College și organizațiile non-profit 4 Day Week Global, 4 Day Week UK Campaign și Autonomy.
Cu o vastă majoritate, în jur de 92%, firmele au decis să păstreze săptămâna de patru zile de lucru după încheierea testului. Ca și în Portugalia, angajații au respectat modelul 100:80:100.
Guvernul va începe anul acesta un test în care orele de lucru vor fi reduse cu 20% fără reducerea salariului după ce un sondaj de opinie a arătat că 80% din subiecți au răspuns pozitiv la această inițiativă, întrucât săptămâna de patru zile de muncă le-ar îmbunătăți sănătatea și i-ar face mai fericiți.
Partidul Național Scoțian, aflat la putere, va susține cu un fond de 11,8 milioane de euro companiile participante la experiment.
Unele companii, printre care UPAC Group din Glasgow, au început să testeze pe cont propriu săptămâna de lucru de patru zile.
În Țara Galilor, guvernul ia în calcul începerea unui test după ce Senedd (parlamentul galez) a cerut în ianuarie începerea unei scheme-pilot în sectorul bugetar.
Guvernul a început în decembrie un proiect-pilot prin care salariații vor munci măcar cu o jumătate de zi mai puțin pe săptămână, fără reducerea salariului. Testul va arăta dacă productivitatea poate fi mărită astfel.
Companiile înscrise pot primi un sprijin din fondul de 10 milioane de euro pus la dispoziție de guvern, dar trebuie să conceapă modalități de a crește productivitatea pentru a compensa costurile salariale, a anunțat ministrul spaniol al Industriei.
Modificările vor fi implementate în mai puțin de un an, iar firmele trebuie să participe la test cel puțin doi ani. În primul an guvernul va finanța costurile parțial și va ajuta la instruire pentru a crește eficiența muncii. Doar angajații cu normă întreagă pot testa săptămâna redusă de lucru.
Timp de patru ani, între 2015 și 2019, Islanda a realizat cel mai mare test al săptămânii de lucru de 35-36 de ore, de la tradiționalele 40 de ore, fără reducerea salariului. În jur de 2.500 de persoane au luat parte la această fază.
Programul a fost considerat un succes, iar sindicatele au negociat pentru o reducere a numărului de ore de lucru. Studiul a contribuit la o schimbare semnificativă în Islanda, unde acum aproximativ 90% din angajați au mai puține ore de lucru sau alte avantaje.
Cercetătorii de la ONG-ul britanic Asociația pentru Sustenabilitate și Democrație (ALDA) care au supervizat experimentul au descoperit că săptămâna mai scurtă de lucru a redus stresul și oboseala resimțite de angajați și a îmbunătățit raportul muncă – viață personală.
În 2015 s-a propus varianta cu șase ore de muncă pe zi în loc de opt ore, fără reducerea salariului, dar firmele nu au vrut să aloce fonduri proprii pentru acest experiment. Chiar și partidele de stânga au fost de acord că implementarea largă a proiectului ar costa prea mult.
Totuși, unele companii, precum Toyota, au ales să mențină programul redus de ore de muncă. Producătorul auto a aplicat această schemă pentru mecanicii săi cu un deceniu înainte.
Ar fi de așteptat ca Finlanda, considerată pentru al șaselea an la rând țara cu cei mai fericiți oameni din lume, să fie un lider al implementării săptămânii de lucru de patru zile. Însă această țară nordică nu a implementat programul.
Fostul premier Sanna Marin a scris pe Twitter despre această idee în august 2019, dar conceptul nu a fost inclus în programul guvernului.
La începutul anului au apărut informații că guvernul finlandez vrea să introducă săptămâna de lucru de patru zile, dar și cea de șase zile. S-a dovedit, însă, că a fost un fake news, iar guvernul a precizat că nu este nimic adevărat.
Germania este una dintre țările cu cea mai redusă săptămână de lucru, cu o medie de ore lucrate săptămânal de 34,2, potrivit Forumului Economic Mondial.
Sindicatele cer, însă, reducerea în continuare a orelor de lucru. IG Metall, cel mai mare sindicat din țară, solicită reducerea săptămânii de lucru, argumentând că ar ajuta la păstrarea locurilor de muncă și la evitarea concedierilor.
Un studiu Forsa a ajuns la următoarele rezultate:
Totuși, deocamdată doar câteva companii start-up au trecut experimental la săptămâna de lucru de patru zile.
În Japonia, țară cu o rată mare de decese din cauza suprasolicitării la locul de muncă, guvernul a anunțat în 2021 un plan de echilibrare a raportului muncă – viață personală.
În 2019, Microsoft a introdus experimental weekendurile de trei zile timp de o lună, mișcare care a crescut cu 40% productivitatea și a dus la o eficiență mai mare.
Un alt gigant global, Unilever, testează săptămâna redusă de lucru în Noua Zeelandă: 81 de angajați ai companiei sunt implicați în experiment, iar dacă rezultatele vor fi bune acolo, Unilever va extinde programul în alte țări.
Un sondaj efectuat de compania de cloud-software Qualtrics a arătat că 92% din angajații americani sunt în favoarea săptămânii reduse de lucru, chiar dacă asta înseamnă să muncească mai multe ore pe zi. Avantajele indicate au fost îmbunătățirea stării psihice și creșterea productivității.
Trei din patru angajați (74%) au spus că ar putea face același volum de muncă în patru zile, dar cei mai mulți (72%) au arătat că în acest caz ar fi nevoiți să lucreze mai multe ore pe zi ca să-și termine treaba.
În Canada, 51% din 1.000 de angajați ai companiilor cu peste 500 de salariați ar fi deschiși la introducerea săptămânii de patru zile lucrătoare, potrivit unui sondaj Indeed. Iar 63% din angajații firmelor medii, cu 100-500 de salariați, au spus că ar fi pregătiți pentru trecerea la acest program redus.
79% din salariații canadieni cu normă întreagă s-au arătat dispuși să-și scurteze săptămâna de lucru, potrivit unui raport întocmit de Maru Public Opinion.
În concluzie, săptămâna de lucru de patru zile câștigă teren în toată lumea. Însă rămâne de văzut dacă guvernele vor adopta ideea sau dacă aceasta va fi adoptată doar de câteva companii curajoase.