Marea Britanie a dejucat activităţi cibernetice ruseşti ce au vizat 16 ţări membre ale NATO

Ţări din afara NATO au fost, de asemenea, informate despre ameninţările cibernetice ruseşti de către Centrul Naţional de Securitate Cibernetică, care a fost înfiinţat în octombrie 2016.

„Considerăm că serviciile de informaţii ruseşti vizează infrastructura naţională critică a multor ţări pentru a căuta vulnerabilităţi”, va afirma şeful diplomaţiei britanice într-un discurs pe care îl va rosti joi în faţa ambasadorilor şi a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Această campanie globală încearcă, de asemenea, să compromită reţelele guvernamentale centrale. (…) Pot să dezvălui că în ultimele 18 luni, Centrul naţional de securitate cibernetică a împărtăşit informaţii şi evaluări cu 16 ţări aliate şi chiar cu mai multe ţări din afara Alianţei – în ceea ce priveşte activitatea cibernetică rusă în ţările lor”, a menţionat ministrul britanic.

Stoltenberg va rosti, de asemenea, un discurs la conferinţă pentru a avertiza asupra modului în care atacurile cibernetice ar putea afecta economiile ţărilor aliate, ar submina democraţiile şi ar putea avea un impact critic asupra capacităţilor militare ale acestora.

Alte articole

Programul de ţară al lui Victor Ponta. Ce măsuri va lua dacă va fi ales preşedinte al României: „M-am schimbat faţă de acum 10 ani, am un proiect nou”

EXCLUSIV Victor Ponta dezvăluie când își anunță candidatura: „Nu candidez contra unui candidat, ci doar pentru România”

Hunt urmează să prezinte modul în care Marea Britanie a oferit asistenţă tehnică pentru a ajuta ţările să contracareze ameninţarea rusă, în cadrul discursului său pe care îl va rosti la Londra în cadrul conferinţei anuale privind angajamentul pentru apărarea cibernetică (Nato Cyber Defence Pledge Conference).

„Evenimentele recente demonstrează că adversarii noştri consideră alegerile democratice drept o vulnerabilitate cheie a unei societăţi deschise”, va menţiona ministrul britanic în discursul său.

„Trebuie să clarificăm faptul că orice operaţiuni cibernetice menite să manipuleze sistemul electoral al unei alte ţări şi să modifice rezultatul ar încălca legea internaţională şi necesită un răspuns pe măsură. (…) Împreună, avem opţiuni pentru a răspunde oricăror atacuri care se situează sub pragul prevăzut de articolul V. Ar trebui să fim pregătiţi să le folosim”, a menţionat el. Articolul V prevede că un atac împotriva unui membru al NATO este considerat un atac împotriva tuturor membrilor.

„Aşadar, provocarea de astăzi este aceea de a aplica adevărurile valabile din centrul succesului pentru cel mai nou domeniu operaţional al Alianţei”, va spune ministrul de externe britanic. „Şi asta înseamnă descurajare – întărirea capacităţii noastre comune de a-i descuraja pe cei care i-ar afecta pe cetăţenii noştri în spaţiul cibernetic”, va sublinia el.

Stoltenberg urmează să declare în cadrul conferinţei că NATO îşi întăreşte resursele pentru a combate ameninţările cibernetice. „Aliaţii sunt gata să folosească capacităţile cibernetice pentru a lupta, dar atacatorii potenţiali trebuie să ştie că nu ne limităm la un răspuns cibernetic împotriva atacurilor”, a subliniat secretarul general al NATO.

O reuniune a consilierilor de securitate naţională din toate cele 29 de state membre este programată la sediul NATO săptămâna viitoare. „Este o recunoaştere că ameninţările hibride, între care ameninţările cibernetice, necesită un întreg răspuns al guvernului” va menţiona secretarul general. În opinia lui, „este nevoie doar de un ‘clic’ pentru a trimite un virus cibernetic care se răspândeşte pe tot globul, dar este nevoie de un efort global pentru a-l împiedica să provoace haos”.

NATO s-a angajat să consolideze apărarea cibernetică naţională la summit-ul de la Varşovia din 2016.