După o lungă perioadă de ezitare, premierul conservator a profitat miercuri de prezenţa sa la tribuna Naţiunilor Unite pentru a cere Marii Britanii să se alăture coaliţiei conduse de SUA împotriva unui ‘rău’ de o ‘barbarie medievală’.
De la New York, el le-a cerut parlamentarilor britanici, pe care i-a convocat vineri într-o sesiune extraordinară, să nu fie ‘împietriţi de frică’ faţă de ideea de a comite aceleaşi greşeli ca în 2003, atunci când i-au dat undă verde fostului premier Tony Blair să se angajeze în Irak, o decizie în continuare puternic criticată unsprezece ani mai târziu.
‘Acest lucru nu trebuie să devină o scuză pentru a alege indiferenţa şi lipsa de acţiune’, a insistat David Cameron, care i-a calificat pe jihadişti drept ‘brute’ şi ‘psihopaţi’.
Faptul că David Cameron va obţine aprobarea parlamentului de la Londra nu poate fi pus sub semnul îndoielii pentru că, afectat de înfrângerea umilitoare din vara anului 2013, el şi-a luat toate măsurile de precauţie pentru a-şi asigura un vot pozitiv. În plus, liderii Partidului Laburist şi al celui Liberal Democrat şi-au exprimat deja sprijinul pentru această operaţiune.
Unda verde dată de parlament le-ar permite bombardierelor britanice să intre rapid în acţiune, potrivit experţilor militari. Şase avioane de luptă Tornado, care acţionează de la Akrotiri, baza Royal Air Force din Cipru, sunt deja implicate de mai multe săptămâni în misiuni de supraveghere deasupra Irakului. Un submarin echipat cu rachete Tomahawk ar putea fi şi el folosit în cadrul misiunii internaţionale antiteroriste.