Arborele genealogic al tatălui, prinţul William, cuprinde – în afară de totalitatea regilor şi reginelor Angliei – monarhii din Grecia, Danemarca, Suedia, Rusia, Austria, Spania şi un important număr de suverani germani. Familia regală britanică a purtat patronimul Saxa-Coburg-Gotha până în 1917, dată la care, în plin război împotriva Germaniei, l-a preferat pe cel de Windsor.
De partea mamei, Kate, poate fi observată în schimb o mare majoritate de oameni de rând.
Chiar dacă „Regina Mamă”, mama reginei Elisabeta a II-a, şi Lady Di nu erau nici ele născute prinţese, „alianţa lui William cu Kate Middleton a reuşit cu adevărat să democratizeze arborele genealogic al bebeluşului”, subliniază celebrul genealog Jean-Louis Beaucarnot, care analizează, în „Revista franceză de genealogie” din iulie, ascendenţa copilului ce urmează să se nască. De fapt, viitorul rege sau viitoarea regină din Marea Britanie se va înrudi, în premieră, cu mulţi dintre supuşii săi.
În timp ce ramura paternă a ducesei de Cambridge a fost relativ înstărită, „din partea mamei sale întâlnim strămoşi care au aparţinut în mare parte clasei muncitoare din nordul Angliei„, explică pentru AFP Scott Steward, membru al New England Historic Genealogical Society (NEHGS) şi co-autor, în 2011, al cărţii „Arborele genealogic al lui Catherine Middleton”.
Printre strămoşii lui Kate s-au numărat mineri care lucrau în mine de cărbune, o lenjereasă, un măturător de stradă din Londra, dar şi un anume Arthur Lupton, care i-a predat engleză lui Goethe. Mai neaşteptat, poate fi descoperit un anume Edward Thomas Glassborough, încarcerat în 1881 în închisoarea Holloway din Londra, dintr-un motiv care nu a putut fi identificat nici până astăzi.
Însă arborele genealogic al bebeluşului regal rezerve de asemenea şi alte surprize. Prin regina Maria, soţia regelui George al V-lea, se ajunge, notează Jean-Louis Beaucarnot, până la prinţii din Transilvania şi Valahia care duc direct, în secolul al XV-lea, la prinţii Dracula. Printre ei figurează şi voievodul român Vlad al III-lea, supranumit „Ţepeş”, a cărui cruzime i-a inspirat lui Bram Stoker celebrul său vampir.
O altă descoperire: o anume Hyacinthe-Gabrielle, actriţă la Palais-Royal din Paris, adusă în Anglia în timpul Revoluţiei de amantul care apoi i-a devenit soţ, marchizul de Wellesley, şi bunică directă a „Reginei Mamă”.
Prin intermediul unei alte femei franceze, nobilă protestantă născută în 1639 la Poitou, bebeluşul se înrudeşte chiar cu fostul preşedinte francez Francois Mitterand, în timp ce mama sa este rudă cu primul preşedinte al SUA, George Washington. Iar prin bunica sa Diana, se ajunge la familia Churchill şi la Lord Marlborough.
La capitolul „vedete„, se observă o înrudire cu actriţa americană Ellen DeGeneres şi cu regizorul britanic Guy Ritchie, fost soţ al Madonnei.
Însă cea mai surprinzătoare este ascendenţa necunoscută a uneia din bunicile îndepărtate, regina Maria de Medici a Franţei, descendentă din Alphonse al VI-lea de Castilia, mort în 1109, şi din cea de-a patra sa soţie, Zaida. Aceasta din urmă, prinţesă musulmană convertită la catolicism, a avut ca strămoş, dezvăluie Jean-Louis Beaucarnot, „un rege de Sevilla considerat un descendent direct al profetului Mahomed„.