Marian Munteanu ameninţă cu procese, deşi a încasat bani de la Securitate. CTP şi Monica Macovei, cap de listă

”Am deja câteva persoane. Până astăzi am fost hotărât să nu dau în judecată ziarişti. Mulţi şi-au făcut televiziuni în România pentru că am stat aici (în Piaţa Universităţii – n.red.) şi am luptat. După atâta ticăloşie, am să o fac şi pe asta. Deja avem acţiuni în instanţă pentru următorii cetăţeni: Macovei Monica, Manolescu Nicolae, Cernea, un aşa-zis ziarist Cristian Tudor Popescu, Andrei Cornea, Stelian Tănase, Victor Boştinaru. Pe lângă acest buchet de scaieţi, pregătesc acţiuni împotriva tuturor celor care au minţit, au falsificat sau au prezentat drept corecte şi drepte documente neverificate. Începând de luni începe acţiunea la Parchet pentru că nu se mai poate aşa”, a anunţat Marian Munteanu.

El le-a dat termen până luni jurnaliştilor care au afirmat că ar fi colaborat cu Securitatea să retracteze afirmaţiile făcute, însă pe politicieni îi va da oricum în judecată. Munteanu a precizat că nu intenţionează să se îndrepte cu acţiuni în justiţie împotriva membrilor CNSAS deoarece verdictul de necolaborare a fost dat în unanimitate.

”Nu mă intimidează tentativele unor propagandişti de a răspândi minciuni şi calomnii în viaţa politică. Mă refer la micile gălăgii legate de verdictul CNSAS care a arătat foarte clar că nu am colaborat cu Securitatea, iar dacă cineva îşi imaginează că, vânturând nişte expertize şi aşa-zise analize grafologice făcute pe microfilme, o să aibă succes, se înşeală foarte grav”, a declarat Munteanu.

Acesta a afirmat că chitanţa pe care ar fi primit-o de la Securitate pentru banii pe care i-ar fi luat pe notele informative se regăseşte doar pe microfilm şi, în consecinţă, nu poate fi făcută o analiză grafologică. Munteanu susţine că este vorba de un fals care a fost făcut în aprilie 1990 pentru a fi compromis în perioada în care era lider al studenţilor din Bucureşti.

Alte articole

Alegeri prezidenţiale 2024. Candidaţii, verificaţi de CNSAS dacă au colaborat cu Securitatea pentru a evita un alt caz „Petrov”

CNSAS a publicat numărul românilor urmăriţi în anii 80 de Securitate. Peste 250.000 de dosare, din care 50.000 care presupuneau ascultarea telefoanelor şi chiar filaj

”Îmi puteţi compara semnătura de pe dosarele de candidatură cu mâzgăleala de pe nu ştiu ce site-uri (…) Trei-patru zurbagii fac tărăboi cu nişte copiuţe”, a mai spus Marian Munteanu.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a publicat adeverinţa de necolaborare cu Securitatea emisă pe numele lui Marian Munteanu, fost lider al studenţilor din Piaţa Universităţii în anii ’90 şi fost candidat PNL pentru Primăria Capitalei.

Din documentele aflate în posesia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Marian Munteanu este titularul unui dosar din fondul de reţea al Securităţii. Pe când era student la Filologie, în cadrul Universităţii Bucureşti, el a fost recrutat în vederea încadrării informative a unui lector portughez „suspectat pentru apartenenţa la serviciul de spionaj portughez”.

La 28 martie 1988, Marian Munteanu a semnat un Angajament, preluând numele conspirativ Ioan, scrie în adeverinţa de necolaborare cu Securitatea, publicată de CNSAS.

În document se mai arată că fostul lider al studenţilor a fost recompensat cu 500 de lei, o chitanţă în acest sens fiind descoperită la dosar.

În 2 martie 1989, în urma unui Raport întocmit de Marian Munteanu, a fost aprobată „încetarea legăturii deoarece lectorul portughez îşi încheiase misiunea în ţară noastră, plecând definitiv din RSR”, precizează CNSAS.

Un alt motiv pentru care Securitatea a abandonat colaborarea cu Marian Minteanu este acela că el devenise membru al PCR.

Direcţia de specialitate din CNSAS a găsit mai multe informaţii transmise în aşa numite „liste de relaţii” şi care au ca subiect mai mulţi studenţi străini. Cele mai multe detalii sunt oferite despre lectorul portuhghez despre care „sursa Ioan” a precizat că are doi copii, că s-a născut într-un sat din nordul Portugaliei, că este de 19 ani profesor şi că a emigrat în Franţa.

Cu referire la opţiunile politice ale lectorului, „sursa Ioan” a precizat că acesta „evită discuţiile referitoare la România sau la alte ţări socialiste” şi că are „vederi politice de stânga”, fiind un „simpatizant al mişcării socialiste şi comuniste”.

Despre profesorul portughez, informatorul a mai arătat că ştie lucrări ale clasicilor marxismului şi că se află în contact cu „o cetăţeană portugheză, ataşat cultural la Ambasadă”.

În adeverinţa de necolaborare se mai arată că unele pasaje din aceste note informative nu sunt afirmaţiile directe ale sursei Ioan, ci deducţii ale unui alt informator, tot despre lectorul portughez. Aceasta a două sursă arată că „Dintre studenţi, relaţii oarecum mai strânse are cu Munteanu Marian, datorită apropierii de vârstă” şi „o dată au fost acasă la studentul Munteanu”.

O altă informare semnată cu numele de Ioan arată despre acelaşi profesor străin că „prezenţa sa în ţară a devenit tot mai necesară, lipsa tatălui fiind greu de suportat de către copii” şi „pe dată de 16 noiembrie a fost ziua de naştere a lectorului portughez, pe care şi-o va serba sâmbătă 19 noiembrie  la domiciliul lui R. din Strada Mântuleasa, la care voi participa şi eu. La această aniversare vor participa şi funcţionari ai ambasadei”. Ulterior, sursa a dat informaţii despre toţi participanţii la respectiva petrecere.

În anul 1989, Marian Munteanu a fost cercetat penal de ofiţerii de Securitate în vederea determinării de a renunţa la „preocupările ostile” şi la relaţiile cu Petre Ţuţea, „deoarece făcea parte dintr-un grup de studenţi care îl ajutau pe Petre Ţuţea la transcrierea unor lucrări filosofice şi îi acordau unele îngrijiri”, se mai arată în adeverinţa de necolaborare cu Securitatea a lui Marian Munteanu.

Lui Munteanu i-au fost luate două declaraţii, pe 12 şi 15 mai 1989, în prezenţa căpitanului Paul Bogdănescu.

CNSAS a constatat că notele din dosarul lui Marian Munteanu nu fac referinţă la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, condiţia impusă de lege pentru a fi declarat colaborator al securităţii.

Acesta calitate poate fi reţinută în cazul persoanelor care au furnizat informaţii „prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamantale ale omului”.

În aceste condiţii, lui Marian Munteanu „nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii, în sensul legii”, se arată în documentul CNSAS.

Raportul de colaborare poate fi contestat la Curtea de Apel Bucureşti de orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la data publicării pe pagina de internet a CNSAS.