Marian Munteanu a fost informatorul IOAN, a primit bani şi a dat note despre străini, dar nu a colaborat cu Securitatea

Marian Munteanu a fost racolat de Securitate în 1988, a semnat un angajament, a primit numele conspirativ IOAN, a primit bani (500 de lei) şi a scris informări despre ţinta pentru care fusese racolat: un profesor portughez de la Facultatea de Limbi Străine, reiese din adeverinţa de necolaborare emisă de CNSAS.

Marian Munteanu a scris note informative despre profesorul portughez, în care îi precizează programul, îi face un scurt CV şi vorbeşte despre convingerile sale politice, note pe care le-a semnat cu pseudonimul IOAN. El a descris întâlnirile profesorului portughez cu studenţii, petreceri la care au participat, legăturile dintre subiecţi.

În 1989, când profesorul a părăsit România, colaborarea lui Marian Munteanu cu Securitatea a încetat. Între timp, Munteanu devenise membru de partid, potrivit CNSAS.

Apoi, în 1989, a devenit el ţinta Securităţii, care încerca să-l convingă să părăsească anturajul lui Petre Ţuţea, de care avea grijă împreună cu alţi tineri şi pe care îl ajutau să-şi transcrie lucrările filosofice. Securitatea spunea despre tinerii studenţi că sunt influenţaţi de ideile legionare şi anticomuniste ale lui Ţuţea. El a fost chemat şi pus să dea declaraţii la Securitate pe acest subiect.

Alte articole

Opinie Dan Andronic: Arsenie Boca nu a fost legionar! Documentele Securității care îi dovedesc nevinovăția

Cum a aflat Mircea Lucescu că a fost urmărit de Securitate. „Nu pot să cred! E prima oară când aud asta”

Acestea sunt în rezumat documentele (vezi Adeverinţa ataşată) pe baza cărora CNSAS a dat verdict de necolaborare. Colegiul a şi motivat decizia, cu trimitere la articolul de lege şi interpretarea care trebuie dată definiţiei de colaborator al Securităţii. 

Potrivit legii (OUG 24/2008), este colaborator al Securităţii „persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului” (art 2, lit b).

Cele două condiţii – informaţiile furnizate Securităţii să denunţe activităţi potrivnice regimului comunist şi să vizeze îngrădirea drepturilor omului – trebuie îndeplinite cumulativ, arată CNSAS în interpretarea legii. Or, susţine Colegiul, notelor furnizate de studentul Marian Munteanu Securităţii li se aplică doar condiţia îngrădirii drepturilor omului, nu şi cea privind denunţarea atitudinilor ostile regiului comunist. Ca atare, CNSAS a eliberat adeverinţă de necolaborare cu Securitatea pe numele lui Marian Munteanu.