Mariana Câmpeanu, la al doilea mandat de ministru al Muncii

 În vârstă de 64 de ani, Mariana Câmpeanu este economistă şi a mai ocupat portofoliul Muncii în Guvernul Tăriceanu, anterior conducând şi Casa Naţională de Pensii.

Mariana Câmpeanu este membru PNL din 1997, potrivit CV-ului său.

Aceasta a candidat din partea PNL la ultimele alegeri parlamentare, din noiembrie 2008, pentru un mandat de deputat în sectorul 2 al Capitalei, dar nu a reuşit să ajungă în Parlament.

Cu toate acestea, ea este în prezent deputat, din decembrie 2010, când a fost aleasă în Colegiul 3 Haţeg-Ţinutul Pădurenilor, la alegerile parţiale desfăşurate pentru postul rămas vacant în urma decesului deputatului PDL Ioan Timiş.

Alte articole

Cele cinci greșeli identificate la recalcularea pensiilor. Anunțul făcut de Casa Națională de Pensii

EXCLUSIV Pensii 2024. Daniel Baciu, şeful Casei de Pensii: „Peste 3,8 pensionari vor avea creşteri, 83% vor beneficia de măriri. Măriri de la 1% până la 100%”. Când ajung efectiv banii la pensionari

Născută la 1 mai 1948, în satul Boloci, din judeţul Teleorman, Mariana Câmpeanu este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, specializarea Calcul economic şi cibernetică economică. Este căsătorită şi are doi copii.

După absolvirea facultăţii, Câmpeanu a lucrat ca economist statistician la Direcţia Judeţeană de Statistică Ilfov, iar apoi ca economist la Direcţia Centrală de Statistică Bucureşti, la 1 iunie 1984 ajungând şef de serviciu la Comisia Naţională pentru Statistică.

În perioada 1998-2001, aceasta a ajuns director general în cadrul Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială Ilfov, iar în perioada 2001-2007 a fost directorul Casei Judeţene de Pensii Ilfov.

În 2007 este numită preşedinte, cu grad de secretar de stat, al Casei Naţionale de Pensii, iar pe 26 septembrie 2008 ajunge ministru al Muncii, la finalul mandatului Guvernulului condus de Călin Popescu Tăriceanu, după demisia fostului deţinător al portofoliului, Paul Păcuraru.

Mariana Câmpeanu a profitat din plin de preluarea portofoliului la început de campanie electorală şi nu a ratat nicio ocazie pentru a-şi întregi capitalul de imagine. Astfel, una dintre primele măsuri luate în calitatea sa de ministru al Muncii a constat în organizarea de zile ale porţilor deschise atât la CNPAS, cât şi la minister.

Totodată, în timpul mandatului său s-a decis alocarea de bani în vederea acordării de ajutoare financiare persoanelor singure, cu venituri mai mici de 50 de lei şi au fost iniţiate mai multe runde de negocieri cu sindicatele şi patronatele, în vederea elaborării unei legi de salarizare unice, lucru care nu a fost însă finalizat în mandatul său.

Mariana Câmpeanu are, conform declaraţiei de avere completate în iunie 2011 şi postată pe site-ul Camerei Deputaţilor, trei apartamente în Capitală şi o casă de vacanţă în judeţul Buzău, dar şi două terenuri, unul intravilan şi unul agricol, în judeţele Buzău şi Brăila.

Ea mai deţine un autoturism Ford, fabricat în 2007.

La capitolul active financiare, Mariana Câmpeanu are un fond de investiţii la ING, în valoare de 7.256 lei, deschis în 2003, patru depozite bancare, dintre care două la BRD, în valoare de 15.000 lei şi 6.253 lei, unul la Raiffeisen Bank, în valoare de 7.054 lei şi la RBS, în valoare de 5.100 lei. Tot la BRD, Mariana Câmpeanu mai are un cont curent în valoare de 50.091 lei, un alt cont fiind deschis la Bank Post, în valoare de 26.267 lei. Mariana Câmpeanu are şi un împrumut la RBS, contractat în 2007 şi scadent în 2012, în valoare de 9.500 euro. Noul ministru al Muncii are trecute în declaraţia de avere şi mai multe acţiuni, la BRD, în valoare de 4.300 lei şi la SC Berceni, 200 de lei reprezentând părţi sociale. Aceasta a acordat şi un împrumut, către o persoană fizică, în valoare de 1.500 euro.

Salariul de deputat al Marianei Câmpeanu însumează, pe anul fiscal 2010, 48.948 lei, soţul acesteia având venituri din pensie, în valoare de 17.784 lei.

Deputatul PNL Mariana Câmpeanu a declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că, dacă va fi propusă ministru al Muncii, va restitui oamenilor procentul din CASS reţinut ilegal şi va relansa dialogul social.

Potrivit deputatului PNL, perioada de şapte luni până la alegerile din toamnă este suficientă pentru a lua câteva măsuri importante, printre care şi restituirea CASS pensionarilor.

„Eu cred că se poate ceva şi mă duc acolo, dacă voi fi propusă pentru acest post, în primul şi în primul rând ca să restitui oamenilor cei 5,5% opriţi abuziv la CASS, şi pentru acest lucru cred că ajung şi câteva luni, nu este o perioadă foarte mare. Aş vedea şi ce proiecte legislative necesită modificări dar în primul şi în primul rând voi relansa dialogul social”, a spus Câmpeanu.