Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) privind declinarea, luată joi seară, este definitivă.
„Trimite cauza privind soluţionarea recursurilor formulate de inculpaţii Marko Attila Gabor, Marosan Tamas şi Clim Silviu, de părţile responsabile civilmente Eparhia Reformată a Ardealului, Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Justiţiei şi de partea vătămată Municipiul Sfântul Gheorghe, împotriva sentinţei penale nr. 715 din 28 iunie 2012 a Judecătoriei Buzău la Curtea de Apel Ploieşti”, se arată în soluţia judecătorilor de la instanţa supremă.
Declinarea competenţei de a judeca dosarul a fost posibilă întrucât faptele de care este acuzat Marko au fost comise când acesta nu avea calitatea de parlamentar.
Dosarul în care fostul secretar de stat Marko Attila-Gabor este judecat pentru de abuz în serviciu, fiind condamnat de Judecătoria Buzău la trei ani de închisoare, a fost trimis, la 15 ianuarie, de la Curtea de Apel Ploieşti, pe rolul căreia se afla recursul, la ICCJ.
Fostul secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice Marko Attila-Gabor a fost condamnat, la 28 iunie 2012, la trei ani de închisoare cu executare de către Judecătoria Buzău, fiind acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.
În acelaşi dosar au fost condamnaţi Marosan Tamas, reprezentant al Eparhiei Reformate din Ardeal şi Silviu Clim, fost consilier juridic în cadrul Ministerului Justiţiei, acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave. Marosan Tamas a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare, în timp ce Silviu Clim a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.
Totodată, Judecătoria Buzău a dispus confiscarea specială de la Eparhia Reformată din Ardeal a sumei de 1.137.856 de lei.
Dosarul în care cei trei au fost condamnaţi este instrumentat de DNA Braşov şi a fost trimis la instanţa de judecată în decembrie 2010.
Procurorii au stabilit că, în anul 2002, cei trei au făcut parte din comisia specială de restituire a unor bunuri imobile care au fost ale comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, înfiinţată în baza OUG 83/1999.
Cei trei acuzaţi au întocmit, în 14 mai 2002, o notă de constatare în care au arătat, contrar realităţii, că un imobil situat în municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, a fost proprietatea Bisericii Reformate din Sfântu Gheorghe şi l-au restituit Eparhiei Reformate din Ardeal. Imobilul în discuţie a avut destinaţia de şcoală din momentul edificării construcţiei şi includea două instituţii de învăţământ: Liceul Teoretic „Szekely Miko” Sfântu Gheorghe şi Liceul Teologic Reformat.
Această retrocedare a fost posibilă cu încălcarea atribuţiilor celor trei inculpaţi în cadrul comisiei, având competenţe în privinţa examinării legalităţii cererilor de restituire, de analizare a documentelor depuse în susţinerea cererilor şi de adoptare a deciziilor în concordanţă cu aceste documente, susţineau procurorii.
De asemenea, în cursul lunii aprilie 2002, Ministerul Administraţiei Publice stabilise că imobilul respectiv nu putea fi retrocedat în baza OUG 83/1999. În principal, retrocedarea s-a făcut în baza unui extras de carte funciară nevalabil, emis în 1990, cât şi a Cărţii Funciare care nu avea traducere autorizată în limba română, documente care fuseseră depuse în fotocopie de Eparhia Reformată din Ardeal.
Prin aceste fapte, acuzaţii au prejudiciat statul român cu aproximativ 1.300.000 de euro, reprezentând valoarea imobilului.
Conform sentinţei pronunţate de Judecătoria Buzău şi publicate pe portalul instanţelor de judecată „partea vătămată Municipiul Sfântul Gheorghe nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul nefiind acoperit”.