‘Orice coaliţie şi orice Guvern funcţionează dacă există interese comune care leagă partidele din coaliţie. Dacă acele interese comune nu mai există, atunci coaliţia nu mai funcţionează. Deci, totul depinde de existenţa acestor interese. Oricum, ce se întâmplă, după părerea mea, e inacceptabil. Care va fi soluţia, vom vedea, dar nu e cu putinţă ca UDMR să aibă o anumită poziţie legată de o iniţiativă europeană şi Guvernul României, în primul rând Ministerul de Externe, să încerce să împiedice această iniţiativă’, a spus Marko Bela, la Universitatea de Vară a UDMR, de la Izvoru Mureşului.
Întrebat dacă Uniunea va cere demisia ministrului de Externe, fostul lider al UDMR a spus că, în opinia sa, aceste solicitări nu sunt utile, ci trebuie aleasă calea dialogului.
Marko Bela l-a criticat, însă, pe Titus Corlăţean, care a intervenit în procesul în care Kelemen Hunor a contestat respingerea de către Comisia Europeană a iniţiativei cetăţeneşti privind protecţia minorităţilor naţionale.
În opinia fostului preşedinte al UDMR, Ministerul de Externe ar trebui să fie interesat ca problema minorităţilor să fie reglementată în UE, în contextul în care Republica Moldova, care îşi doreşte aderarea la Uniune are un număr mare de minorităţi.
În septembrie 2013, Comisia Europeană a respins cele două iniţiative care aveau drept scop crearea unei legislaţii europene a minorităţilor, care să ducă la autonomia teritorială pe criteriu etnic şi introducerea drepturilor colective, subliniind că cererile semnatarilor se află în mod vădit în afara cadrului şi competenţelor Comisiei Europene şi nu există o bază legală prevăzută în Tratatele Uniunii Europene prin care să se înainteze propunerile formulate în iniţiativă.
Mai mulţi lideri ai UDMR, printre care şi Kelemen Hunor, au contestat respingerea de către Comisia Europeană a iniţiativei cetăţeneşti privind protecţia minorităţilor naţionale.
România susţine poziţia Comisiei Europene referitoare la Iniţiativele cetăţeneşti ‘Minority SafePack’, potrivit căreia Uniunea Europeană nu are competenţe atribuite în baza dispoziţiilor tratatelor fundamentale iar drepturile minorităţilor sunt reglementate de legislaţia naţională.
‘Poziţia exprimată de România prin intermediul MAE reprezintă o poziţie consecventă a statului nostru, o chestiune de stat, şi nu o problemă sau un orgoliu de ordin personal. Din această perspectivă, apreciez, în calitate de ministru de Externe, că exprimarea poziţiei statului român nu poate fi supusă nici negocierii şi nici compromisului politic’, a susţinut ministrul de Externe, Titus Corlăţean, într-un comunicat de presă al MAE.