Marş de comemorare a Regelui Mihai, urmat de un protest în Piaţa Victoriei. Manifestaţii antiguvernamentale, anunţate în ţară

Manifestanţii din Bucureşti ar urma să se adune în Piaţa Victoriei în jurul orei 18.00, cu drapele marcate cu doliu, apoi să plece într-un marş comemorativ până la Piaţa Regelui, unde să depună coroane şi să aprindă candele.

Evenimente de comemorare vor avea loc şi în Piteşti şi Oradea (Parcul 1 Decembrie). În Piteşti, oamenii se vor întâlni de la ora 15.00 în faţa primăriei, urmând să plece în marş spre Piaţa Vasile Milea, unde vor ţine un moment de reculegere şi vor aprinde lumânări.

Marşul de comemorare din Capitală va fi urmat de un protest faţă de actuala guvernare, în Piaţa Victoriei.

 „Este începutul dictaturii hoţiei în România şi e doar o chestiune de timp până când se vor decide dosare penale la partid, ca pe vremea Rodicăi Stănoiu şi a lui Adrian Năstase, furtul din banii noştri va redeveni normă acceptată şi nepedepsită a comportamentului politic, iar hărţuirea magistraţilor independenţi va fi un fapt cotidian. Noi toţi vom continua să sărăcim şi să trăim într-o ţară fără spitale, fără şcoli sau autostrăzi, în care fiecare dintre noi este bătaia de joc a unor autorităţi publice abuzive, incompetente şi corupte. (…) Haideţi să ne apărăm dreptul la libertate şi demnitate, drept atât de greu câştigat. Maşina de vot PSD, ALDE, UDMR continuă să ne macine libertatea, pe care noi avem datoria să o apărăm pentru noi şi pentru copiii noştri”, se arată pe pagina de Facebook a evenimentului.

Alte articole

Veste proastă pentru 2 milioane de români. Legea prin care scade facturile la gaze și energie, amânată de Guvernul italian

Concedieri 2025. Marcel Ciolacu taie 1.800 de posturi, după modelul Elon Musk, sindicaliştii cer concursuri de angajare

Manifestaţii antiguvernamentale sunt anunţate şi la Alba Iulia (în faţa prefecturii), Arad (la primărie), Bacău (în Piaţa Tricolorului), Baia Mare (în Piaţa Revoluţiei), Bistriţa (în faţa prefecturii), Braşov (în faţa prefecturii), Brăila (la primărie), Constanţa (în faţa prefecturii), Craiova (în Piaţa Mihai Viteazu), Cluj (la Monumentul Memorandiştilor), Galaţi (prefectură), Iaşi (în Piaţa Unirii), Petroşani (la Casa de Cultură), Ploieşti, Oradea (în Parcul Titan), Râmnicu Vâlcea, Satu Mare (Palatul Justiţiei), Suceava (prefectură), Târgu Mureş (prefectură) şi Timişoara (în Piaţa Operei).

De asemenea, şi românii din diaspora şi-au anunţat susţinerea pentru cei de la Bucureşti şi din ţară, organizând manifestaţii asemănătoare şi în Fribourg, Elveţia (Piaţa Georges-Python), Londra (în faţa ambasadei române), Milano (Consulat) şi Paris (Place de la Republique), transmite News.ro.

Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost adoptată miercuri pe articole într-o şedinţă maraton care a durat peste 12 ore, votul final fiind însă amânat pentru că PSD – ALDE – UDMR nu au reuşit să strângă suficienţi deputaţi pentru a adopta actul normativ. Singura modificare adoptată de plen faţă de varianta comisiei a fost obligativitatea statului de a se îndrepta împotriva magistratului care a săvârşit o eroare din rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

De asemenea, joi, Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei a votat înfiinţarea unei secţii de investigare a unor infracţiuni din Justiţie, care va funcţiona în cadrul Parchetului General şi va avea drept competenţe exclusive efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile de corupţie şi infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de procurori şi judecători.

Printre cele mai importante modificări adoptate la legea 303/2004 se numără interdicţia pentru preşedintele României de a refuza numirea procurorilor şi judecătorilor simpli, introducerea controlului ierarhic superior, inclusiv din partea ministrului Justiţiei, asupra procurorilor şi statuarea obligativităţii pentru magistraţi de a depune anual declaraţii pe propria răspundere că nu sunt agenţi acoperiţi ai serviciilor secrete, iar rolul verificării acestor declaraţii revine comisiilor parlamentare de control al SRI şi SIE.

Camera Deputaţilor este primă cameră sesizată în acest caz, urmând ca forul decizional să fie Senatul.