Marțea Albă, a doua zi din Săptămâna Luminată. De ce este bine ca, în această zi, să îngropi firimiturile rămase de la masa de Paşte

Marțea Albă este o zi încărcată cu tradiţii şi obiceiuri. În această zi, este bine să se dea de pomană pentrusufletele celor adormiţi. În multe zone ale ţării, femeile dau de pomană pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Potrivit tradiţiei, în această zi se întorc vizitele făcute în prima zi de Paşte. Oamenii obişnuiesc să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite în trecut „Umblatul cu pască “. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.

Marțea Albă. Sfărâmarea Sfântului Agneţ

Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor.

Citeste si Săptămâna luminată 2022. Ce este interzis să faci în aceste zile ca să nu atragi ghinionul

Alte articole

Marţea Luminată, Marţea Albă sau Marţea Dracului, ziua în care ouăle se ciocnesc invers. Ce este interzis să faci în a treia zi de Paşte şi ce se dă de pomană

Calendar ortodox 27 aprilie 2022. Sfântul Apostol Simeon, ruda Domnului. Miercurea Albă, ce este interzis să faci în această zi

În această zi, precum și în celelalte zile până la Rusalii, credincioșii nu vor face mătănii în biserică. De asemenea, nu se fac parastase, iar preoţii nu vor citi Psaltirea. Slujbele de înmormântare din această zi, precum și cele din celelalte zile ale Săptămânii Luminate, vor fi înlocuite cu slujbele Învierii, care vorbesc despre trumful vieții asupra morții.

Marţea Albă. Ce este bine să faci cu firimiturile rămase de la masa de Paşte

Marţea Albă mai este cunoscută şi ca Marţea Dracului, o zi pentru pomenirea celor vii, dar şi celor morţi, dar şi drept Mătcălăul, un prilej de bucurie prin practicile de înfrăţire între copiii de până la 14 ani. Mai exact, în această zi, copiii de până la 14 ani se duc la un pom înflorit pentru a se înfrăţi. Sub pom se aşază ouă roşii şi sare. De asemenea se pregatesc bucate pe care le vor mânca la final (mămăligă, omletă, cârnaţi).

Altă superstiție este legată de firimiturile rămase de la masa de Paşte, care ar trebui să fie păstrate și îngropate. Se spune că din ele va răsări o plantă numită “cucoană” sau “maruncă” care se pisează şi se pune în băutură, atunci când o femeie își doreşte să aibă copii.

Citeste si Gigi Becali, experienţă tulburătoare la Muntele Athos: „Unui părinte de 97 de ani îi săpaseră groapa. Când m-a văzut, m-a strigat: ‘Gheorghiţă, Gheorghiţă’. Înviase”