Mărțișor 2024. Povestea simbolului primăverii. Primăvara este considerat un anotimp al renașterii, iar sosirea ei în România vine la pachet cu o serie de obiceiuri și tradiții pe care românii le respectă de zeci de ani.
Unul dintre aceste obiceiuri pe care românii îl practică este cel al mărțișorului, simbolul primăverii.
Inițial, mărțișorul a fost un fir alb și roșu împletit pe care oamenii îl purtau de regulă în piept. Acesta face trecerea de la iarnă la primăvară și bătrânii credeau că cel care îl poartă este apărat de rele.
Cu timpul acesta a fost adaptat, iar acum, în comerț mărțișoarele reprezintă acele broșe care au legate tradiționalul șnur alb și roșu.
Dar ce semnifică aceste culori? Cu siguranță că foarte mulți români s-au întrebat ce simbolizează culorile alb și roșu ale ,ărțișorului.
Explicația vine tot din tradiția populară. Se spune roșul protejează de rele şi exprimă iubirea în credinţa, iar albul semnifică puritate şi energie.
Mai mult, bătrânii spun că simbolistica firelor bicolore este că albul reprezintă iarna, iar roșul reprezintă vara.
„Şnurul este mai important decât obiectul ataşat lui. Acesta este mărţişorul autentic“, a declarat Virgil Niţulescu, directorul Muzeului Ţăranului Român din Capitală, potrivit adevărul.ro.
În urmă cu zeci de ani, mărțișorul este confecționat din două fire de lână răsucite. Acest obicei își avea originea în legenda Babei Dochia care a tors firul atunci când a dus oile pe munte.
Potrivit legendei, asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Baba Dochia torcea firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.
Pe data de 1 martie, în majoritatea zonelor țării fetele primesc mărțișoare din partea băieților. În schimb aromânii își pun mărţişorul în piept sau la mână încă din sseara zilei de 28 sau 29 februarie.
În popor se spune că mărţişorul îl fereşte pe posesorul său de boli şi de deochi și îi aduce noroc în dragoste.
Primele obiecte atașate la șnururile bicolore au fost monedele de aur sau de argint. Apoi, au apărut mici bijuterii, de obicei din argint, iar mult mai târziu mărţişoarele din lemn şi din cânepă, care sunt considerate aducătoare de noroc.