Skandalidis a mai spus că nu a încheiat niciun act cu Elan Schwartzenberg sau cu Radu Mazăre atunci când au ajuns la înţelegerea privind compensarea datoriei sale către fostul primar. “Nu-mi aduc aminte dacă am încheiat vreun act cu Elan, dar înţelegerile dintre noi s-au bazat pe încredere. Plata lui către mine întârzia şi tot la o petrecere a lui Radu Mazăre m-am dus la primar şi l-am întrebat ce facem cu banii deoarece Elan nu plăteşte. L-am întâlnit acolo şi pe Elan, apoi am discutat toţi trei. Am hotărât că datoria mea către Mazăre să fie compensată cu datoria lui Elan către mine, şi ei doi să se înţeleagă de atunci înainte. Nu am încheiat niciun înscris”, a mai spus Skandalidis.
Alţi doi martori, cetăţeni greci, au confirmat în faţa judecătorilor că au asistat în 2003 la întocmirea unui contract de împrumut între Radu Mazăre şi Ioannis Skandalidis, dar că nu au văzut efectiv banii, ci doar au fost prezenţi când s-au semnat hârtiile.
La următorul termen al procesului, din 23 iunie, va fi audiat ca martor fostul viceprimar al Constanţei, Decebal Făgădău, actualul edil al oraşului.
Fostul primar al municipiului Constanţa, Radu Mazăre, fratele acestuia, fostul senator Alexandru Mazăre, şi omul de afaceri Avraham Morgenstern au fost trimişi în judecată, în 1 aprilie 2016, pentru fapte de corupţie, în dosarul privind construirea locuinţelor sociale din cartierul „Henri Coandă” din Constanţa.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Radu Mazăre, în calitate de primar al municipiului Constanţa, a lansat, la începutul anului 2011, programul de construire a unor locuinţe modulare grupate în Campusul Social “Henri Coandă”, aprobat prin hotărâre a Consiliului Local Constanţa.
În acest context, Avraham Morgenstern i-ar fi dat lui Radu Mazăre 175.000 de euro, pentru că acesta să-i faciliteze câştigarea licitaţiei pentru contractul de construire a campusului social, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro).
Anchetatorii susţin că din cei 175.000 de euro, 95.000 de euro au fost transferaţi în contul personal al lui Radu Mazăre şi 80.000 de euro în contul pus la dispoziţie de fratele acestuia, senatorul Alexandru Mazăre, ambele fiind deschise la o banca din Israel.
“Banii, primiţi în mai multe tranşe, au urmat un circuit ascuns, prin intermediul unor conturi aparţinând unor societăţi off shore, conturi deschise la bănci din străinătate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
În schimbul banilor primiţi de la Morgenstern, Radu Mazăre a iniţiat hotărâri de consiliu local prin care au fost aprobate diverse etape ale procedurii de achiziţie sau prin care a fost favorizată societatea comercială reprezentată de omul de afaceri.
În ce priveşte acuzaţiile de fals în declaraţii, procurorii au stabilit că, în declaraţiile de avere depuse în perioada 2011-2012, Radu Mazăre şi Alexandru Mazăre nu au menţionat conturile personale deschise la unitatea bancară din Israel şi nici sumele de bani virate cu titlu de mită de către omul de afaceri.
După ce a fost pus sub acuzare, Radu Mazăre a fost suspendat din funcţie, în 6 aprilie 2015, de către prefectul judeţului Constanţa, iar în 22 mai 2015 şi-a dat demisia de la conducerea Primăriei, unde era de 15 ani.
Omul de afaceri israelian Avraham Morgenstern a fost condamnat, în 5 ianuarie, de Tribunalul Bucureşti, la 12 ani de închisoare, într-un alt dosar în care procurorii DNA îl acuză de evaziune fiscală de 10 milioane de euro. Decizia nu este definitivă şi a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti.