Martor în dosarul Mazăre: Primarul şi Elan Schwartzenberg erau frecvent văzuţi la restaurant, la primărie sau la concursuri nautice

Ion Marica, fost director de achiziţii în Primăria Constanţa, a arătat, în declaraţia de martor, că din 2005-2006 erau căutate soluţii pentru construcţia de locuinţe sociale, iar după mai multe încercări, s-a ajuns la campusul social „Henri Coandă”.

„Din 2013 sunt pensionar şi până atunci am fost directorul Direcţiei de achiziţii din cadrul Primăriei Constanţa. Cu privire la campusul social, aş avea multe de spus, pentru că problema cu casele pentru rromi era o problemă importantă pentru administraţie, demarată încă din 2005-2006, fiind căutate soluţii pentru construcţia de case, în special pentru cei fără venituri sau cu venituri foarte mici. Îmi aduc aminte că, după mai multe încercări, s-a ajuns la construcţia cartierului Henri Coandă”, a declarat Ion Marica în faţă judecătorilor, potrivit News.ro.

Fostul director a arătat că a căutat diverse soluţii, ajungând la locuinţe modulare, care să poată fi uşor modificate pentru familii cu mai mulţi copii. El a precizat că, având în vedere modalităţile de plată şi faptul că Primăria Constanţa nu putea emite bilete la ordin pe la jumătatea anului, întreagă documentaţie care era elaborată a fost transferată către Regia Constanţa, în baza aprobării Consiliului Local.

„Eu am luat persoanele cu cele mai bune poziţii în domeniul tehnic, le-am trecut pe referat şi l-am dus la semnat la primar. Ne-a chemat comisia, a studiat dosarul, au fost deschise ofertele la sediul regiei şi noi am studiat propunerea tehnică. S-au construit 17 blocuri cu 1.275 de apartamente, iar în prezent s-a realizat şi etapa a două a proiectului. Eu am fost chemat de foarte multe ori la domnul Mazăre acasă, dar uneori ne chema acolo unde era, pe plajă sau la terasă, ori când se dădea cu zmeul”, a mai spus  Ion Marica.

Alte articole

Se reuneşte familia Mazăre. Fratele lui Radu Mazăre, Alexandru, iese din închisoare la patru luni de la eliberarea fostului primar al Constanței

Se reuneşte familia Mazăre. Alexandru Mazăre, fratele fostului primar al Constanţei, eliberat condiţionat

Martorul a precizat că Radu Mazăre nu i-a spus înainte de câştigarea licitaţiei că firma Shapir deţinută de Avraham Morgenstern va fi cea câştigătoare.

„Când eu m-am dus la domnul Mazăre, o singură dată l-am văzut şi pe domnul Morgenstern, dar nu pot să precizez data”, a arătat fostul director.

Întrebat de procuror dacă l-a văzut pe Radu Mazăre şi alături de Elan Schwartzenberg, Ion Marica a spus: „Elan şi Mazăre erau frecvent văzuţi la restaurant, la primărie sau la concursuri de bărci”.

Judecătorii l-au audiat în calitate de martor şi pe Gheorghe Tudorache, fost preşedintele al Comisiei de licitaţii din Primăria Constanţa, care a arătat că în 2011 a fost organizată licitaţia pentru construirea campusului social „Henri Coandă”.

„Pentru că documentaţia era mare, am solicitat asistenţă tehnică din partea Primăriei Constanţa, care s-a şi aprobat, a urmat analiza tehnică şi a avut loc atribuirea licitaţiei firmei Shapir, pentru că a fost singurul ofertant care a îndeplinit condiţiile caietului de sarcini, nu s-a mai prezentat nicio altă firmă. A fost o contestaţie făcută de o firmă din Austria, a cărei denumire nu mi-o mai amintesc, dar în urmă analizei, contestaţia firmei a fost respinsă. Cu domnul Mazăre nu am vorbit cu privire la această licitaţie”, a spus fostul Gheorghe Tudorache.

Acesta a mai arătat că proiectul a fost mediatizat la vremea respectivă pentru că erau mulţi constănţeni fără case.

Instanţa a stabilit următorul termen pentru 21 aprilie, când vor fi audiaţi alţi patru martori.

Fostul primar al municipiului Constanţa, Radu Mazăre, fratele acestuia, fostul senator Alexandru Mazăre, şi omul de afaceri Avraham Morgenstern au fost trimişi în judecată, în 1 aprilie 2016, pentru fapte de corupţie, în dosarul privind construirea locuinţelor sociale din cartierul „Henri Coandă” din Constanţa.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Radu Mazăre, în calitate de primar al municipiului Constanţa, a lansat, la începutul anului 2011, programul de construire a unor locuinţe modulare grupate în Campusul Social “Henri Coandă”, aprobat prin hotărâre a Consiliului Local Constanţa.

În acest context, Avraham Morgenstern i-ar fi dat lui Radu Mazăre 175.000 de euro, pentru ca acesta să-i faciliteze câştigarea licitaţiei pentru contractul de construire a campusului social, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro).

Anchetatorii susţin că din cei 175.000 de euro, 95.000 de euro au fost transferaţi în contul personal al lui Radu Mazăre şi 80.000 de euro în contul pus la dispoziţie de fratele acestuia, senatorul Alexandru Mazăre, ambele fiind deschise la o bancă din Israel.

“Banii, primiţi în mai multe tranşe, au urmat un circuit ascuns, prin intermediul unor conturi aparţinând unor societăţi off shore, conturi deschise la bănci din străinătate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

În schimbul banilor primiţi de la Morgenstern, Radu Mazăre a iniţiat hotărâri de consiliu local prin care au fost aprobate diverse etape ale procedurii de achiziţie sau prin care a fost favorizată societatea comercială reprezentată de omul de afaceri.

În ce priveşte acuzaţiile de fals în declaraţii, procurorii au stabilit că, în declaraţiile de avere depuse în perioada 2011-2012, Radu Mazăre şi Alexandru Mazăre nu au menţionat conturile personale deschise la unitatea bancară din Israel şi nici sumele de bani virate cu titlu de mită de către omul de afaceri.

După ce a fost pus sub acuzare, Radu Mazăre a fost suspendat din funcţie, în 6 aprilie 2015, de către prefectul judeţului Constanţa, iar în 22 mai 2015 şi-a dat demisia de la conducerea Primăriei, unde era de 15 ani.

Radu Mazăre este judecat sau cercetat în mai multe dosare, pentru fapte de corupţie pe care le-ar fi comis când era primar al Constanţei.

Mazăre este judecat într-un dosar privind vânzarea unor terenuri din Mamaia la preţuri subevaluate, prin care s-ar fi produs un prejudiciu de peste patru milioane de euro Primăriei Constanţa.

Fostul primar mai este judecat, din 2008, într-un dosar privind atribuirea nelegală a unor terenuri. Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, foşti funcţionari din Primăria Constanţa şi notari publici sunt printre persoanele judecate în aceeaşi cauză. Procurorii susţin că aceştia ar fi produs un prejudiciu de aproximativ 114 milioane de euro – 36 de milioane fiind dauna municipiului Constanţa şi aproape 78 de milioane de euro prejudiciul adus statului. 

Omul de afaceri israelian Avraham Morgenstern a fost condamnat, în 5 ianuarie, de Tribunalul Bucureşti, la 12 ani de închisoare, într-un alt dosar în care procurorii DNA îl acuză de  evaziune fiscală de 10 milioane de euro. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti.

Firma prin care au fost derulate operaţiunile comerciale fictive, Shapir Structures SRL, a fost condamnată să execute pedeapsa de 400 de zile amendă. Judecătorii au stabilit cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă la suma de 1.000 lei, ”inculpata urmând să plătească statului suma totală de 400.000 de lei”, se arată în decizia instanţei.

În rechizitoriul din februarie 2015, procurorii DNA arătau că, în perioada 2009 – 2014, Morgenstern, în calitate de administrator al Shapir Structures, nu a înregistrat corespunzător veniturile obţinute din trei contracte, încheiate cu Regia Autonomă Exploatarea Domeniului Public şi Privat (RAEDPP) Constanţa şi Confort Urban Constanţa, şi nici facturile fiscale aferente acestor venituri, în executarea acestor contracte.