Mihai Stoica este cinvins că boala Teodorei a fost declanșată pe fond de stres, după ce el a fost arestat în 2014, în „Dosarul Transferurilor”. Oficialul campioanei a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare cu executare, pentru evaziune fiscală, din care a ispășit aproximativ doi ani.
„Eu sunt convins că ea s-a îmbolnăvit din cauza faptului că eu am fost arestat. Deși eu îi explicasem că eu acolo mă descurc, pentru că eu cunoșteam oameni din toate categoriile. S-a scris și s-a vorbit despre Clanul Sportivilor… da, îi cunoșteam pe toți! Am avut ocazia să îi cunosc îndeaproape. Sunt prietenii mei. Erau prietenii mei înainte. Nu discut de sentințe judecătorești. Logic că mă descurcam acolo. Nu am avut nicio problemă cu niciun deținut niciodată. Nu mi-a fost frică de nimic”, a mărturisit Meme Stoica, la podcast-ul „SportCast cu Sile„.
În urmă cu șase ani, Teodora Stoica a suferit o tiroidectomie totală, urmată de tratamente intensive. Din fericire, a reușit să învingă boala. De atunci, și-a schimbat complet stilul de viață, renunțând la alimentele care provocau inflamații. Totuși, durerea acelei perioade l-a marcat profund pe Mihai Stoica, care recunoaște că ajunsese să se roage ca boala să-l lovească pe el, nu pe fiica lui.
„Sentimentul este indescriptibil. E ceva atât de greu de suportat încât începi să faci niște propuneri ciudate. Atunci nu eram pe cale, dar mă rugam să mă ia, dar din egoism și din iubirea de sine probabil. Pentru că nu credeam că voi mai putea trăi cu povara asta. E foarte greu, mai ales în primele momente ale zilei. Tu te trezești dimineața și un om normal se trezește și se gândește ce are de făcut. Eu mă trezeam cu senzația că totul a fost un coșmar și mă rugam. După câteva momente îmi dădeam seama că nu este un coșmar, îmi veneau toate detaliile în minte. Îmi dădeam seama că va trebui să dau ochii cu ea și OK, am trecut peste momentele astea. Am zis, asta este, cancerul este curabil!”, a mai spus Mihai Stoica.
„Dar după aia a venit și mi-a explodat în față altceva. Înainte de prima terapie, când au venit analizele, știam că un bolnav atiroidian, care are glanda teroidă extirpată, trebuie să aibă o tiroglobulină subunitară, 0,6, 0,4, ceva de genul ăsta.
Și Teodora avea 315. Deci ea avea metastaze în tot corpul. Plămânii erau compromiși, avea metastaze în os. Pe mine, aia m-a dărâmat. Pentru că mi-a spus medicul, bine, am avut șansă mare, niște medici români colosali. Chirurgul, Mircea Ghemigian, fiul fostului arbitru uriaș Chevorc Ghemigian. Apoi, medicul de la medicină nucleară. Dar când întrebi medicul dacă singurul tău copil va trăi și medicul dă din umeri… E foarte complicat. Cum duci tu vestea asta mai departe? Cum o duci?
Mă plimbam cu mașina și am luat-o pe rută ocolitoare să ajung mai târziu. Cum vii și spui acasă așa ceva??! În fine. Iar după aia, la cât de mare ghinion a putut să aibă copilul ăsta, Dumnezeu a făcut o minune. Medici care mi-au spus că nu au văzut așa ceva niciodată.
Două terapii a trebuit să fac. Nu le venea să creadă, am trimis peste tot în lume: „Nu se poate să fie aceiași plămâni!”. Ba da, erau aceiași! Și atunci am zis „Niciodată nu mă voi abate de pe calea asta. Eu mă duc să mulțumesc!”. Și să cer, pentru că trebuie să ceri tot timpul”, a mai adăugat Meme Stoica.