Mărturii HALUCINANTE după TRAGEDIA din Maternitatea Giuleşti: „Le tăiau DEGETELE CARBONIZATE cu unghiera”

„În ceea ce priveşte modul în care a perceput existenţa incendiului în salonul ‘Terapie Intensivă’, martora P.R. a relatat: ‘…când am simţit în spatele meu o căldură puternică, trosnituri asemănător unui foc de lemne, şi întorcând capul spre stânga, am observat cum pe sub uşa salonului de reanimare copii, iese fum’ şi ‘am mers imediat la salonul următor, unde era dna B. şi N., precum şi infirmiera M. şi le-am spus că iese fum de la copii. La acel moment, eu eram speriată, spuneam că iese fum pentru că aşa am văzut eu, nu am spus că a luat foc, iar doamna N. mi-a spus «R. controlează-te, că sperii mamele!’‘, se arată în motivare.

Potrivit documentelor, în ziua în care s-a produs incendiul, la ora 18,35, martora B.M. a ieşit din camera medicului de gardă, situată în partea stângă a scărilor de acces, iar în dreptul scărilor a observat fum ieşind de deasupra şi de sub uşa salonului ‘Terapie Intensivă’. Martora s-a apropiat de uşa salonului şi a apelat serviciul ‘112‘, de pe telefonul său mobil, pentru intervenţia pompierilor.

„În acest interval, personalul medical al Spitalului Clinic de Obstetrică şi Ginecologie ‘Prof. Dr. Panait Sîrbu’ nu a avut o reacţie organizată şi coordonată pentru stingerea/limitarea proporţiilor incendiului şi scoaterea nou-născuţilor din salonul ‘Terapie Intensivă’, aşa cum ar fi trebui să acţioneze dacă ar fi fost instruiţi cu privire la normele de prevenire şi stingere a incendiilor”, consideră magistraţii.

Aceştia arată că nu a existat o persoană care să conducă activitatea de stingere a incendiului, ci doar încercări individuale, prin folosirea unor obiecte improvizate (cearşafuri/prosoape/scutece umede în jurul feţei, găleţi cu apă) şi nu a fost oprită, imediat, alimentarea cu electricitate şi oxigen a salonului ‘Terapie Intensivă’; totodată, obiectele pentru stingerea incendiilor (extinctoare, hidrant cu furtun) nu au fost folosite decât la îndemnul persoanelor aflate în vizită la pacienţi.

Potrivit Agerpres, în cazul condamnării la doi ani şi două luni de închisoare a asistentei Florentina Cârstea, judecătorii spun că în obligaţiile acesteia intra supravegherea cu atenţie a pacienţilor din secţie, iar obligaţia cu conţinut complex a inculpatei de a supraveghea salonul ‘Terapie Intensivă’ impunea ca aceasta să nu părăsească salonul în mod nejustificat.

„Părăsirea salonului a fost nejustificată deoarece inculpata nu a ieşit doar pentru a merge la toaletă, ci şi pentru a sta de vorbă cu colegele sale – martorele M.D .şi F.C., concluzie ce rezultă din aceea că inculpata s-a aflat la toaletă doar pentru aproximativ 1 minut, deşi a lipsit din salonul ‘Terapie Intensivă’ pentru 12 minute”, spun judecătorii.

Instanţa concluzionează că pentru prevenirea, sancţionarea, dar şi formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept este necesară aplicarea unei pedepse în cuantum de 2 ani şi 2 luni închisoare pentru infracţiunea de ucidere din culpă şi a câte unei pedepse de 10 luni închisoare pentru fiecare din cele 5 infracţiuni de vătămare corporală din culpă.

„Faptele inculpatului Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie ‘Prof. Dr.Panait Sîrbu’, constând în aceea că nu a respectat obligaţia de a supraveghea în permanenţă nou-născuţii din salonul ‘Terapie Intensivă’ al Secţiei de Neonatologie, nu a luat măsurile de organizare a activităţii de sănătate şi securitate în muncă, nu a luat măsurile pentru organizarea activităţii de verificare/revizie a instalaţiei electrice şi pentru instruirea personalului unităţii cu privire la normele de prevenire şi stingere a incendiilor, nu a asigurat verificarea corespunzătoare a instalaţiei electrice, lipsa din salon a asistentului medical de serviciu împiedicând constatarea imediată a incendiului şi luarea măsurilor de salvare, având ca urmare decesul a şase nou-născuţi”, se arată în motivare.

Având în vedere aceste criterii, instanţa concluzionează că pentru sancţionarea, dar şi prevenirea repetării unor asemenea fapte, prin conştientizarea urmărilor juridice, este necesară aplicarea pedepsei constând în amendă penală de 400.000 lei pentru infracţiunea de ucidere din culpă şi câte o pedeapsă constând în amendă penală de 80.000 lei pentru fiecare din cele cinci infracţiuni de vătămare corporală din culpă.

Citeşte şi: Mărturii emoţionante despre tragedia de la Maternitatea Giuleşti: Îmi apăreau noaptea ochii copiilor

„Evenimentul din 16.08.2010 este unic în România şi a produs suferinţe psihice deosebite părţilor civile, ce impun stabilirea de despăgubiri superioare celor ce se acordă, în mod obişnuit, în cauze având ca obiect infracţiuni de ucidere din culpă şi/sau infracţiuni de vătămare corporală din culpă”, spun magistraţii.

Având în vedere elementele concrete ale cauzei şi ţinând seama de principiul disponibilităţii, instanţa a stabilit următoarele daune morale: pentru fiecare din părţile civile ai căror nou-născuţi au decedat în incendiu, suma de 300.000 euro, iar pentru părţile civile Y.A.R. şi Y.M. stabileşte suma de 97.500 euro, fiecare, iar pentru părţile civile F.V.V. şi F.V., suma de 250.000 euro, fiecare, ţinând seama că sumele ce pot fi acordate de instanţă nu pot depăşi sumele solicitate în constituirea de parte civilă.

Pentru fiecare din părţile civile C.A.C., C.F. instanţa a stabilit suma de 180.000 euro, iar pentru părţile civile C.L.Ş., C.A., instanţa stabileşte suma de 55.000 euro, fiecare, iar pentru părţile civile S.M., S.A.C. suma de 50.000 euro, fiecare, ţinând seama că sumele ce pot fi acordate de instanţă nu pot depăşi sumele solicitate în constituirea de parte civilă, pentru partea civilă minoră C.D.M. stabileşte suma de 350.000 euro, acest cuantum ridicat fiind justificat de împrejurările că partea civilă este victima directă a incendiului şi că i-a fost produsă (lipsă pasaj).

De asemenea, cu privire la celelalte părţi civile minore, pentru C.Ş. şi C.A. stabileşte suma de 75.000 euro, fiecare, iar pentru S.R.M.şi S.Ş.M. suma de 50.000 euro, fiecare, ţinând seama că sumele ce pot fi acordate de instanţă nu pot depăşi sumele solicitate în constituirea de parte civilă.