Masă caldă pentru elevi în 150 de şcoli. Când ar putea intra în vigoare

Elevii din 150 de şcoli ar putea să primească în fiecare zi o masă caldă în valoare de 10 lei sau un pachet alimentar de aceeaşi valoare, potrivit Ordonanței publicate vineri, 7 februarie, în Monitorul Oficial.

Ministerul decis extinderea Programului Masa caldă în şcoli de la 50 la 150 de școli, după ce inițial propusese în dezbatere publică un proiect cu extinderea la 100 de școli. Autoritățile arată că extinderea programului pilot are loc după ce timp de 3 ani au fost înregistrate rezultate vizibile în privința reducerii abandonului școlar.

Citeşte şi Veşti bune pentru elevi. Vor avea două vacanţe de Paşte

„Din statisticile realizate în urma feedback-ului primit prin intermediul rapoartelor finale, s-a observat o îmbunătățire considerabilă a frecvenței elevilor la cursuri, față de anii precedenți, astfel: dacă anterior implementării Programului în anul şcolar 2016-2017, s-a înregistrat o rată a abandonului şcolar de 6,1%, în urma derulării Programului-pilot, aceasta a scăzut la 4,3% , ajungând ca la finele anului şcolar 2017-2018, să fie de 1,3%. În anul 2019 s-a constatat că programul a condus chiar la eradicarea fenomenului de abandon școlar, în unele unități de învățământ”, se arată în fundamentarea proiectului, potrivit edupedu.ro. 

Ce mănâncă elevii în programul Masa caldă (propunerile sunt avizate de Ministerul Educației și de Institutul de Sănătate Publică):

Alte articole

Ministrul Educației anunță schimbări radicale în sistemul de învățământ. Elevii vor fi evaluați din nou cu note

CALENDAR vacanță de schi 2025. Ce zile libere au elevii anul acesta

Ciorbă de legume
Supă de pui cu legume
Ciorbă de văcuță cu legume
Legume cu piept de pui la grătar
Mâncare de mazăre cu piept de pui
Pilaf cu legume și ficăței de pui
Piure de morcov cu grătar de pui
Piure de cartofi cu piept de curcan
Mâncare de varză dulce cu friptură la cuptor
Ghiveci de legume cu pui
Orez cu legume și pui la tava
Sufleu de broccoli cu brânză
Cartofi gratinați cu piept de pui la grătar
Tocană de legume cu orez brun
Piure de cartofi cu sfeclă și chifteluțe de legume
Omletă cu legume (ardei, ciuperci, ceapă verde) și brânză telemea
Sufleu de conopidă, broccoli și brânză la cuptor
Dovlecel umplut cu brânză la cuptor
Ciuperci la cuptor umplute cu brânză (pentru copiii cu vârsta mai mare de 7 ani)
Macaroane cu brânză
Cartofi franțuzești (la cuptor cu brânză şi ou)
Quinoa cu legume
Sandvici cu unt, şuncă, caşcaval şi legume (roşii, castravete, salată)
Sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume crude (gogoșar, varză, morcov).
Salată de fructe (măr, pară, caisă, piersică, banană, portocală)

Mancarea trebuie să respecte reguli stricte în procesul de producție:

Nu se adaugă aditivi alimentari, conservanţi sau orice alt tip de potenţiatori de arome şi gust în cazul mâncărurilor calde, preparate la nivelul cantinelor din incinta unităţilor de învăţământ sau la nivelul unităţilor de tip catering şi care urmează a fi servite preşcolarilor şi elevilor; de asemenea, produsele de origine animală sau nonanimală din care se prepară aceste mâncăruri nu trebuie să conţină aditivi sau alte substanţe acceptate peste limitele stabilite de legislaţia în vigoare.

Uleiul necesar preparării se utilizează o singură dată, fiind un ulei de calitate superioară.

Ceapa pregătită în prima fază a etapei de gătire nu se prăjește ci se înăbușă cu apă.

Sarea iodată utilizată nu trebuie să conțină antiaglomeranți sau orice alt aditiv.

Evitarea asocierii alimentelor din aceeași grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiți; la masa de prânz nu se vor servi felul 1 și felul 2 preponderente cu glucide – cereale, ca de exemplu, supa cu găluște și friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din legume);

Evitarea mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinație produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot);

Nu se vor permite mâncărurile gen tocături prăjite. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor și nu ca ochiuri românești sau prăjite;

Se recomandă îmbogățirea rației în vitamine și săruri minerale prin folosire de salate din crudități și adăugare de legume-frunze în supe și ciorbe;

Interdicția folosirii cremelor cu ouă și frișcă, a maionezelor, indiferent de anotimp, precum și a ouălor fierte (nesecționate după fierbere).

Mâncarea livrată trebuie gătită în dimineața zilei în care se servește, păstrându-se în condiții sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și în condiții igienico-sanitare și la temperaturi corespunzătoare, conform legislației în vigoare.

Unitățile de învățământ în care se desfășoară programul au obligativitatea de a păstra 48 de ore probe din alimentele servite copiilor, conform legislației în vigoare.