Masa de Paşte. Cum deosebeşti carnea de MIEL de cea de CÂINE. Recomandările specialiştilor

Potrivit Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), cei care cumpără carnea şi organele de miel trebuie să se asigure că merg în spaţii autorizate. În aceste locuri, produsele sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate, care atestă că animalele, carnea şi organele obţinute în urma sacrificării au fost supuse examenelor veterinare înainte de sacrificare, precum şi după sacrificare, iar în urma rezultatelor nu au fost identificate boli transmisibile de la animale la om sau alte aspecte care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor, scrie Mediafax.

Din punctul de vedere al originii cărnii, se identifică două tipuri de carne: cea de miel (ied) care provine din unităţi autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare şi cea care se obţine prin sacrificarea la cererea consumatorilor, în locuri special amenajate temporar, precizează sursa citată.

Potrivit ANSVSA, carnea de miel (ied) care provine din unităţi autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare are o marcă de sănătate de formă ovală, cu dimensiunile de 6,5/4,5 cm, având inscripţionate: denumirea ţării, respectiv „ROMÂNIA” cu majuscule sau codul ISO al ţării „RO”, numărul de autorizare acordat de autoritatea veterinară centrală a ţării de origine şi abrevierea Comunităţii Europene.

Carnea de miel (ied) obţinută prin sacrificarea la cererea consumatorilor, în locuri special amenajate temporar, are aplicată o ştampilă de formă rotundă, cu diametrul de 3,5 cm, cu următoarele înscrisuri: „ROMÂNIA”, iar în centru indicativul judeţului, urmat fără întrerupere de numărul de autorizare al unităţii şi numărul de identificare al medicului veterinar oficial care asigură supravegherea veterinară a unităţii.

Alte articole

Produsul popular de la Lidl retras urgent de la comercializare. Magazinul dă banii înapoi

Brânză contaminată cu e-coli, retrasă din magazine. Este alertă alimentară în România

Citeşte şi Masa de Paşte: Cum să consumăm produsele alimentare specifice în siguranţă

„Din punctul de vedere al particularităţilor specifice speciei, precizăm că ovinele dispun de incisivi numai pe maxilarul inferior, pe cel superior având un burelet gingival, dentiţia incisivă lipsind, iar membrele anterioare şi posterioare se termină în formaţiuni ungulare, respectiv copite biongulate. În acest sens este de preferat ca mielul sacrificat să aibă capul ataşat de carcasă, precum şi porţiunea terminală a unui membru”, arată ANSVSA, menţionând că face aceste precizări pentru prevenirea substituirii acestor cărnuri cu cea de câine, care sunt uşor de confundat pentru o persoană neavizată.

ANSVSA mai recomandă ca şi achiziţionarea ouălor să se facă din locuri aflate sub supraveghere sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, acest lucru garantând că ele provin de la păsări sănătoase, din ferme autorizate şi controlate sanitar veterinar, au fost transportate cu mijloace auto autorizate sanitar veterinar şi care respectă normele şi condiţiile de igienă şi de temperatură şi sunt depozitate şi expuse spre comercializare cu respectarea condiţiilor de igienă şi temperatură.

Citeşte şi Mănăstirile din Bucovina aşteaptă vizitatori de Paşte. Vezi cât costă cazarea în lăcaşurile sfinte

Potrivit sursei citate, comercializarea laptelui şi a brânzeturilor în pieţele agroalimentare şi târguri, de către producătorii agricoli, se realizează în baza documentelor de înregistrare sanitară veterinară, eliberate de către DSVSA judeţene.

Astfel, producătorii care vând direct lapte crud către consumatorul final, în pieţe, trebuie să deţină fişe de sănătate care să ateste starea de sănătate a animalelor de la care a fost obţinut laptele, completate de către medicii veterinari din localităţile de origine.

În privinţa altor produse alimentare tradiţionale, precum cozonacii, prăjiturile, produsele de panificaţie sau legumele de sezon, ANSVSA menţionează că acestea se pot achiziţiona din spaţii amenajate şi autorizate aflate sub controlul personalului de specialitate.

„De asemenea, un aspect foarte important este reprezentat de modul în care persoanele care comercializează produsele de origine animală respectă cerinţele de igienă stabilite de legislaţia în vigoare. Astfel, toate persoanele care manipulează produsele de origine animală până la comercializare trebuie să fie sănătoase, să aibă carnete de sănătate vizate periodic de către o unitate medicală şi să poarte o îmbrăcăminte curată (halat, şorţ şi bonetă de culoare albă)”, se mai arată într-un comunicat al ANSVSA.

Autoritatea face apel către cetăţeni să sesizeze toate neregulile pe care le observă în domeniul siguranţei alimentelor, la numărul de telefon 0800 826 787, care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie.