Master Planul General de Transport. Ce autostrăzi şi drumuri urmează să fie construite în România până în 2030

Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a precizat, miercuri, că Master Planul general de transport, care cuprinde toate intervenţiile în infrastructură pentru 2014-2030, reprezintă rezultatul unei analize „absolut ştiinţifice” elaborate de cea mai mare companie din lume specializată în domeniu.

„Am prezentat celor două comisii de transport Master Planul general de transport al României, care este un document strategic care prevede toate intervenţiile care se vor face în 2014-2030 pentru a se asigura o infrastructură solidă rutieră, feroviară, navală şi aeriană care să asigure dezvoltarea economică. Ea cuprinde autostrăzi, drumuri expres, drumuri transregionale, dezvoltarea transportului naval, porturi şi căile de navigaţie atât pe Dunăre, maritime, centre modale şi zona aeriană şi zona de cale ferată”, a spus Rus.

Potrivit Masterplanului, România ar trebui să construiască 656 kilometri de autostradă şi 2.226 kilometri de drumuri expres până în anul 2030.

Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu – Braşov (103 km), Ploieşti – Comarnic (49 km), Craiova – Piteşti (115 km), Comarnic – Braşov (54 km), Braşov – Bacău (158 km) şi Gilău – Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,28 miliarde euro fără TVA, potrivit unui document de sinteză furnizat de Ministerul Transporturilor.

 

În plus, Master Planul cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fără TVA.

România avea, la finele anului trecut, 644 km de autostradă, 16.466 km de drumuri naţionale, 35.587 km de drumuri judeţene şi 32.190 de drumuri comunale. Potrivit documentului, în România nu există drumuri expres.

Documentul mai prevede construcţia a 2.674 km de drumuri transregionale, 293 km de drumuri EuroTrans şi 172 km de variante ocolitoare, totalul fondurilor necesare pentru dezvoltarea sectorului rutier fiind de 26,1 miliarde euro.

Master Planul de Transport mai prevede modernizarea şi dezvoltarea reţelei actuale de cale ferată. 

Proiectele din feroviar se axeaza in principal pe modernizarea si dezvoltarea retelei actuale pentru viteze de 160 km/h, asa cum se intampla in prezent pe Coridorul IV. Multe din proiecte sunt pe magistrale circulate, iar MPGT-ul a identificat cel putin sapte proiecte care se pot califica la investitii de dezvoltare, alte trei fiind puse pe o lista separata din cauza unui scors mai scazut.

In total, planul autoritatilor vizeaza modernizarea a nu mai putin de 2.948 de km de cale ferata, dar exista si o discutie privind renuntarea la o parte a retelei de cale ferata care nu poate fi intretinuta corespunzator si care este neprofitabila.

În sinteza MPGT nu se pomeneste nici un cuvant despre retelele de cale ferata de mare viteza pe teritoriul tarii noastre (HSR).

Masterplanul de Transport prevede si investitii în sectorul naval si aerian. Pentru sectorul naval, planul prevede investitii in valoare de 2,27 miliarde euro. Printre investitii se numara finalizarea legaturii Dunara – Bucuresti, imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare si modernizarea porturilor.

In ceea ce priveste transportul aerian, noua strategia prevede modernizarea aproape a tuturor aeroporturilor existente la un cost de circa 599 milioane de euro. De departe cea mai costisitoare investitie fiind cea pentru mdoernizarea si extinderea aeroportului Otopeni din Bucuresti.

Consultantul statului român pentru realizarea Master Planului este compania americană AECOM, în baza unui contract de 9,5 milioane lei fără TVA, atribuit în 2012. Termenul avansat de autorităţi pentru finalizarea documentului a fost amânat de mai multe ori.