Impactul Ordonanței plafonării adaosului la alimentele de bază se reflectă în reducerea nivelului inflației la categoria de produse alimentare și, implicit, contribuie la scăderea prețurilor pentru zona agro-alimentară. Prin această măsură a Guvernului Ciolacu, inflația la produsele alimentare a fost de numai 4,5%, față de media generală de 7,2%. Raportat la luna precedentă, s-a observat o scădere de aproape 20 de procente, de la 5,6%.
Marius Budăi, despre plafonarea preţurilor la alimente: „O veste bună pentru toți românii”
Înainte de implementarea măsurilor Guvernului Ciolacu, produsele alimentare înregistrau o valoare mai mare a inflației, de până la 20% comparativ cu produsele nealimentare și serviciile. În acest moment, decalajul intre zonele alimentare si nealimentare este de circa 4 ori mai mic.
În ceea ce privește scăderea prețurilor, se observă ca acestea sunt semnificativ mai mici la alimentele de bază. Potrivit statisticilor, alimentele de bază cu adaos comercial plafonat sunt consumate de peste jumătate dintre români, comparativ cu luna iunie 2023, înainte de măsura luată la inițiativa PSD. Este vorba despre făină (-31,2%), mălai (-26,3%), ulei (-17,4%), unt (-9,12%) sau zahăr (-7,83%).
Cifrele confirmă faptul că măsura adoptată la mijlocul anului trecut și care expiră la finele acestei luni, trebuie menținută. De altfel, aceasta este și propunerea Guvernului, Premierul Marcel Ciolacu anunțând că PSD va propune în scurt timp o formulă îmbunătățită. Intenția este de a se elabora o propunere legislativă, după modelul francez, de a plafona adaosul la produsele alimentare româneşti. În acest mod, se va genera o concurență reală între producători și procesatori, astfel încât românii să poată avea acces la hrană mai ieftină și mai sănătoasă.
Subvenții APIA 2024. Câţi bani primeşti de la stat dacă ai ţapi şi berbeci în gospodărie
În plus, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, declara pe 20 februarie că este în lucru un nou mecanism care să se aplice pentru toate produsele agroalimentare disponibile pe piață, atât în sectorul retail, cât și în alte zone care nu sunt acoperite de retail. La definirea acestuia, preciza Barbu, sunt luate în calcul concluziile consultărilor cu reprezentanții Ministerului Economiei, procesatori și retaileri. Se dorește astfel introducerea și menținerea unei game complete de produse de calitate și la prețuri accesibile atât în marile lanțuri comerciale, cât și în micile magazine, băcănii sau în piețe.