Decizia a fost luată într-o ședință de urgență care a avut loc în dimineața zilei de joi, 7 iulie, în contextul în care forintul a atins noi minime istorice.
În ultimele săptămâni, forintul și-a accelerat deprecierea și astfel, a ajuns la pragul de 400 de unități / 1 euro, până la 413 forinți / 1 euro. A urmat apoi o scurtă apreciere, după decizia băncii centrale, după care a continuat declinul.
De la începutul lui 2022, euro a crescut cu 11% față de forint. Pentru că moneda maghiară are cea mai modestă performanță din regiune, prețurile pentru importuri sunt mai mari, o bătaie de cap suplimentară, pe fondul inflației explozive care acționează deja în Europa și SUA.
În mai 2022, inflația a ajuns la aproape 11%, față de aceeași perioadă a anului trecut. În România, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat o inflație uriașă, de aproape 15%.
Rezervele valutare ale Ungariei au scăzut de la 30,8 miliarde de euro la finele anului trecut la 26 de miliarde de euro în aprilie.
Pentru o comparație, Banca Națională a României a majorat miercuri dobânda-cheie cu 1 punct procentual la 4,75%, în continuare cel mai mic nivel din regiune. Sistemul bancar românesc se află într-un deficit de lichiditate în raport cu banca centrală, generat cel puțin în parte de intervențiile BNR pentru susținerea leului.
Tot ieri, Isărescu a declarat că se așteaptă la un șoc stagflaționist la nivel mondial – o rată a inflației crescută, coroborată cu o creștere economică mică sau nulă. Mai exact, oficialul BNR se așteaptă la o situație asemănătoare cu cea din anii ’70, care a durat nu mai puțin de zece ani.