Măsurile luate de Guvern pentru sprijinirea refugiaţilor din Ucraina. Documente necesare cetăţenilor ucraineni pentru intrarea în România

Măsurile luate de Guvern pentru sprijinirea refugiaţilor din Ucraina. Din solidaritate cu poporul şi autoritățile Ucrainei, grav afectate de agresiunea militarilor rusi, precum şi pentru ajutorarea cetăţenilor ucraineni refugiați în România sau care tranzitează teritoriul national, Guvernul a luat o serie de măsuri de sprijin.

Măsurile luate de Guvern pentru sprijinirea refugiaţilor din Ucraina

Citeşte şi Expert american: Al Treilea Război Mondial a început deja. Putin va folosi toate armele pe care le are la dispoziţie

Pentru a integra eficient eforturile de acordare a asistenței umanitare refugiatilor si persoanelor relocate din Ucraina, la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului a fost creat un grup de coordonare a actiunilor societății civile, mediului privat, organizatiilor nationale, internaționale și instituţiilor guvernamentale.

Platforma „Ucraina – Impreună ajutăm mai mult” poate fi accesată de pe site-ul Guvernului României de către voluntarii şi entităţile private care vor să doneze.

Alte articole

Ucraina schimbă tactica de luptă după atacul masiv al rușilor. Măsuri suplimentare de securitate pentru protejarea infrastructurii

Copiii şi adolescenţii din Liov sunt învățați cum să se apere singuri. Tinerii fac cursuri de autoapărare, de mânuit şi tras cu arma

De asemenea, pentru a pune la dispoziția cetățenilor ucraineni informatii utile privind accesul în România și drepturile de care pot beneficia pe teritoriul național, pe site-ul Guvernului a fost creată rubrica „Ucraina- Împreună ajutăm mai mult”.

Documente necesare cetăţenilor ucraineni pentru intrarea în România:

Paşaportul biometric permite intrarea în România, fără viză, pentru o perioadă de 90 de zile, într-un interval de 180 de zile anterior fiecărei zile de ședere.

Pașaportul național însoțit de o viză cu două sau mai multe intrări/permis de ședere valabile eliberate de alte state membre UE, de statele SEE sau de Confederația Elvețiană, în scopul tranzitului sau pentru o perioadă de 90 de zile, într-un interval de 180 de zile anterior fiecărei zile de ședere

Pașaportul național însoţit de viza de intrare/permis de mic trafic de frontieră/permis de ședere eliberate de autoritățile române valabile, cu respectarea valabilității și a dreptului de ședere stabilite prin respectivele documente.

În cazul în care cetățenii solicită azil în România, intrarea în țară se poate face și pe baza altui tip de document de identitate (document de identitate naţional, certificat de naştere etc) SAU pe baza identității declarate, fără un document de identitate, din motive umanitare.

Cetățenii ucraineni sunt exceptați de la măsura carantinării indiferent dacă sosesc direct din Ucraina sau tranzitează Republica Moldova.

În cazul în care situația de securitate nu permite reintrarea pe teritoriul Ucrainei până la expirarea perioadei pentru care s-a permis intrarea și șederea pe teritoriul României, cetățenii ucraineni au obligația de a se prezenta la cea mai apropiată structură teritorială pentru imigrări.

Citeşte şi Nicolae Ciucă şi Ursula von der Leyen, discuţii despre criza migranţilor din Ucraina

Paşii de urmat pentru obţinerea azilului în România 

Cetăţenii străini sau apatrizi primesc accesul la procedura de azil din momentul manifestării de voință, exprimată în scris sau oral.

Cererea de azil poate fi depusă de oricare cetățean străin, care se află pe teritoriul României sau într-un punct pentru trecerea frontierei.

Formularul cerere de azil va fi completat cu datele personale, iar cu ocazia înregistrării veți fi amprentat și fotografiat. Solicitantul de azil este obligat să depună toate documentele pe care le are la dispoziţie şi care au relevanţă pentru situaţia sa personală, inclusiv pașaportul, urmând să primească documentul temporar de identitate pentru solicitanţii de azil, emis de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Până la finalizarea procedurii de azil, solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României şi este protejat împotriva expulzării, extrădării, returnării forţate de la frontieră sau de pe teritoriul statului român.

În cazul în care solicitantul de azil/ beneficiarul unei forme de protecție internaționale se întoarce în Ucraina, se consideră că s-a repus voluntar sub protecția autorităților din țara de origine și din acest moment va înceta asistența oferită de statul român.

SERVICII MEDICALE

România acorda servicii de asistență medicală cetățenilor din Ucraina care intră pe teritoriul României, în următoarele condiții:

Servicii de asistență și îngrijire medicală gratuite similare celor de care beneficiază cetățenii români, pentru o perioadă de 90 de zile, dacă intrarea în România îndeplinește condițiile legale, respectiv, pe baza pașaportului biometric.

Cetățenii ucraineni care nu sunt beneficiari ai unei forme de protecție internațională, dar au un drept de ședere legal, vor beneficia de serviciile menționate mai sus odată cu plata contribuțiilor de sănătate pentru veniturile realizate din muncă sau de la data la care depun declarație în vederea plății contribuției de asigurări sociale.

Asistenţă medicală primară şi tratament, asistenţă medicală spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament, în mod gratuit, în cazuri de boli acute sau cronice care pun viaţa în pericol iminent, pentru cetățenii care solicită azil în România.

Servicii de asistență și îngrijire medicală gratuite similare celor de care beneficiază cetățenii români pentru cetățenii ucraineni beneficiari ai unei forme de protecție internațională care dobândesc calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Aproape 140.000 de ucraineni au intrat în România de la declanşarea conflictului din Ucraina, aproape două treimi dintre ei fiind în tranzit către alte state din vestul Europei, conform datelor Poliţiei de Frontieră.

„În data de 02.03.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 78.318 de persoane, dintre care 25.924 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 8% faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în Romania 11.171 cetăţeni ucraineni (creştere de 6,9%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 12.511 cetăţeni ucraineni (creştere de 8,5 %)”, anunţă joi Poliţia de Frontieră.

Pe sensul de ieşire din România au efectuat formalităţile 82.946 de persoane, dintre care 19.575 cetăţeni ucraineni (creştere de 10%.

De la declanşarea acestei crize, până la data de 02.03.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 139.050 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 87.676 cetăţeni ucraineni.