Spre deosebire de vulcanii tradiţionali, care pot fi identificaţi uşor după forma lor muntoasă, supermanii se găsesc sub scoarţa terestră. Aceştia din urmă conţin aglomerări uriaşe de magma, unele dintre ele având lungimea de 100 de kilometri. Periodic aceste aglomerări de magmă explodează şi acoperă zona cu straturi groase de cenuşă ce afectează plămânii animalelor.
Până acum au fost descoperiţi aproximativ 20 de supervulcani sub scoarţa Pământului, iar o erupţie a unuia dintre ei poate fi catastrofală. Supervulcanul Danau Toba din Insonezia, care a erupt acum 74.000 de ani, se pare că a nimicit aproximativ o treime din populaţia umană şi a scăzut temperatura globală cu 10 grade Clesius pentru cel puţin un deceniu.
Iniţial se credea că, pentru a activa un supervulcan, trebuie să aibă loc un mare cutremur, însă, potrivit unui nou studiu realizat de European Synchrotron Radiation Facility se pare că lucrurile nu stau chiar aşa. Potrivit raportului, publicat în jurnalul Nature Geoscience, supervulcanii pot erupe spontan ca urmare a propriilor lor presiuni interne.
„Forţa declanşatoare este o presiune suplimentară cauzată de densităţi diferite ale rocilor şi ale magmei. Fenomenul poate fi comparat cu o minge de fotbal care este se află sub apă şi care este împinsă la suprafaţă de apa mai densă din jurul ei”, a declarat coordonatorul lucrării Wim Malfait.
Oamenii de ştiinţă au ajuns la această concluzie după ce au testat modul în care se formează şi reacţionează magma sub presiune. Specialiştii au comprimat o mostră de magmă la 36.000 de atmosfere, iar apoi au încălzit-o la 1.700 de grade Celsius înainte de a o supune razelor X cu scopul de monitoriza fluxul şi comportamentul rocii topite.
Citeşte mai mult pe descopera.ro