Un medic de la 28 de ani din Timișoara, care lucra la secția de Terapie Intensivă (ATI) și avea grijă de pacienții cu Covid, a fost găsit mort în casă.
Medicii de la Ambulanță l-au resuscitat timp de o oră, dar din păcate nu l-au putut salva.
Potrivit primelor informații, medicul din Timișoara și-ar fi pus capăt zilelor. Apelul a fost făcut la 112 în jurul orei 22:00 în data de 4 aprilie de către mama medicului. Aceasta a anunțat că fiul ei este prăbușit la pământ și că bănuiește că și-ar fi injectat o substanță folosită în secțiile ATI din spitale.
Medicul lucra la Spitalul Județean din Timișoara și, potrivit colegilor, acesta se plângea de oboseală în ultima perioadă. La fața locului a sosit un echipaj de ambulanță, însă, o oră mai târziu, s-a constatat decesul medicului. A fost deschis și un dosar de ucidere din culpă.
Potrivit Romania TV, medicul de 28 de ani şi-ar fi injectat propofol, o substanţă anestezică utilizată frecvent în spitalele din România, aceeaşi substanţă care a dus şi la moartea lui Michael Jackson.
Managerul spitalului a tras şi un semnal de alarmă, având în vedere că, din informaţiile iniţiale, ar putea fi vorba de o sinucidere, care poate fi atribuită stresului imens la care sunt supuşi medicii în această perioadă.
„El a fost găsit în stare de inconştienţă de un echipaj SMURD în această dimineaţă, în jurul orei 6,00, din informaţiile pe care le avem. Din păcate, manevrele de resuscitare au eşuat şi nu a mai putut fi salvat. Ne exprimăm nu doar regretul, ci condoleanţele pentru familia medicului. Era un medic excepţional, un student de nota 10, preocupat de profesia aceasta, a lucrat o perioadă şi pe zona roşie COVID, cu bolnavii infectaţi cu SARS-CoV-2, în Spitalul Judeţean Timişoara. În ultima perioadă a lucrat din nou pe ATI non-COVID”, a spus Raul Pătraşcu.
„Să nu creadă cineva că dacă noi suntem medici suntem dumnezei, că nu avem trăiri emoţionale, vieţi personale sau probleme de sănătate. După un an de luptă cu această boală, indiferent de specialitatea pe care o au medicii, indiferent de experienţă, dacă lucrezi şi 24 de ore pe zi după o gardă, dacă ştii că ai făcut tot ce ai putut şi totuşi un pacient moare, indiferent că e patologie COVID sau nu, asta nu înseamnă că pe medici nu-i afectează. Îi afectează enorm, pentru că şi ei sunt oameni”, a adăugat dr. Raul Pătraşcu.
Au fost făcute publice rezultatele evaluării gradului de burnout al angajaților Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babes” Timișoara.
“Burnout sau epuizarea profesionala reprezinta o stare de epuizare, atat fizica, cat si psihica, ce apare in special la persoanele a caror profesie implica o responsabilitate deosebita si interactiuni frecvente cu oameni”, spune psihologul Herber Freudenberger, cel care a identificat existenta acestui sindrom. Burnout-ul poate duce nu doar la epuizare emotionala, ci si fizica, depersonalizare si chiar scaderea performantelor.
Proiectul pilot in Romania, cel al evaluarii epuizarii fizice si a stresului profesional in randul cadrelor medicale de la Spitalului de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babes” Timisoara, a fost realizat pe un esantion de aproape 250 de angajati ai unitatii sanitare, ceea ce reprezinta un procent semnificativ din numarul celor care lucreaza in spitalul din linia intai a luptei cu COVID-19. Participarea la evaluare a fost voluntara si anonima. Cei care si-au dat acordul au completat o serie de chestionare in care au raspuns la cateva intrebari. S-a avut in vedere alegerea unui esantion reprezentativ pentru fiecare sectie si compartiment din Spitalul de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babes” Timisoara.
Studiul a demonstrat ca 56,37% dintre medicii, asistentele medicale, infirmierele, brancardierii si restul personalului chestionat au un nivel mediu sau ridicat de burnout. In ceea ce priveste extenuarea emotionala, aceasta se regaseste in cazul a 55,88 la suta dintre participantii la studiu. 67,16 la suta dintre angajatii Spitalului Victor Babes au declarat ca au un grad ridicat de stres, iar 64,22 resimt ingrijorare, faptul ca niciodata nu au timp pentru ei, oboseala si lipsa odihnei. Un semnal de alarma este legat de gradul de anxietate. In urma cercetarii, s-a constatat o crestere a anxietatii, nivelul acesteia ajungand la 34,80 la suta.
“Studiul a aratat ceea ce, din pacate, am banuit in momentul in care, impreuna cu colegii mei, am decis sa realizam acest proiect, unic de altfel in Romania. Un grad ridicat de epuizare profesionala, dar si personala. Ceea ce lasa urme adanci. Noi nu am putut sa ne luam prea multe zile libere in ultimul an, pentru ca era nevoie de fiecare dintre noi. Cum sa fi plecat cand sectiile erau pline, cand oamenii erau in suferinta? Ne-a marcat fiecare etapa a acestei pandemii.
Nu mai vorbim de gradul ridicat de afectare a calitatii vietii care, insa, nu este doar in spital, ci fiecare dintre noi il simte. Studiul va fi transmis Ministerului Sanatatii si sunt convins ca poate fi aplicat la orice alta unitate sanitara aflata in lupta anti COVID. De altfel, mai multi colegi din tara ne-au cerut ajutorul si le vom pune la dispozitie studiul, dar si chestionarele, pentru a putea sa realizeze si ei o analiza a starii de epuizare”, spune prof. dr. Cristian Oancea, manager Spitalul de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babes” Timisoara.
Propofolul a fost scos pe piață la sfârșitul anilor 1980, înlocuind Tiopentalul, un alt sedativ puternic folosit în majortiatea sălilor de operații, iar această lansare a reprezentat un mare pas în domeniul medical. Însă era pe punctul să nu treacă testele de laborator, pentru că o versiune anterioară provoca reacții alergice grave.
A fost descoperit de John B. Glen, care nu a renunțat și l-a tot reinventat până a ajuns la forma finală, deoarece de-a lungul timpului, din cauza reacțiilor alergice pe care le dădea, medicamentul nu reușea să treacă de testele de laborator. Așadar, a lucrat la Propofol până a obținut cea mai bună formulă, cu ajutorul uleiului de soia.
Organizația Mondială a Sănătății l-a inclus pe lista „medicamentelor esențiale”.