„Mortalitatea prin tuberculoză s-a înjumătățit în termeni relativi, pentru că tratamentul care se administrează în cazurile cu sensibilitate este unul foarte eficient. Sunt relativ puține boli care se tratează într-o proporție de 85 — 86% și acesta este principalul motiv pentru care a scăzut mortalitatea, ca și toți ceilalți parametri ai incidenței bolii”, a precizat Spînu, într-o conferință de presă ocazionată de Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei.
Potrivit dr. Spînu, în ultimii ani, România a înregistrat și alte progrese importante în controlul acestei boli. Rata de depistare a bolii este de peste 70% încă din anul 2009, iar în 2014 a crescut la 94% pentru cazurile noi și la 85% pentru cazurile cu tuberculoză MDR (multidrog-rezistentă), incidența globală a scăzut, în ultimii 14 ani, cu 54,6% (de la 142,2 la suta de mii de locuitori în 2002 la 64,8 în 2016), prevalența tuberculozei a scăzut cu 51,7% (de la 200,2 la suta de mii de locuitori în 2004 la 116,7 în 2015).
El a adăugat că ar trebui să se știe faptul că tuberculoza este o boală „perfect tratabilă” în imensa majoritate a cazurilor.
„Pacientul ar trebui, de asemenea, să aibă încredere în capacitatea medicilor de a-i diagnostica și de a-i trata. Tuberculoza în niciun caz nu o luăm mergând pe stradă, pentru că germenele nu rezistă în spațiul deschis, se transmite în general în spații închise, în anumite condiții de temperatură. Dar există anumite contexte în care transmiterea bolii se face de la persoana bolnavă la martorul inocent”, a arătat Spînu.
Infecția tuberculoasă se transmite prin aer, prin particule de dimensiuni foarte mici. Infecția nu este totuna cu boala, dintre toți cei infectați numai unul din zece face boala. O caracteristică a microbului este că se înmulțește foarte mult și atunci și manifestările se exprimă clinic după o durată semnificativă de la debut și sunt percepute de către bolnav foarte greu, nu atrag atenția în mod special asupra tuberculozei, sunt similare cu cele întâlnite la multe alte boli pulmonare, după cum a explicat dr. Spînu.
Potrivit acestuia, manifestări de genul astenie, absența poftei de mâncare, episoade de subfebră, febră fără o cauză evidentă, tuse cronică persistentă mai mult de trei săptămâni trebuie să atragă atenția și asupra posibilității unei tuberculoze.
Dr. Gilda Popescu, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, a susținut că România este țara membră a Uniunii Europene cu cele mai multe cazuri noi de tuberculoză înregistrate, incidența globală fiind de 6,5 ori mai mare decât în UE și de 1,9 ori mai mare decât în Regiunea OMS Europa.
În anul 2016, în România s-au înregistrat 12.836 de cazuri noi și recidive de tuberculoză.
Medicul s-a referit și la măsurile incluse în Strategia națională 2015 — 2020, care urmăresc asigurarea serviciilor de prevenire, depistare, tratare și creștere a aderenței la tratament pentru bolnavii cu tuberculoză și, în special, tuberculoză multidrog-rezistentă, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Pentru implementarea acestora au fost identificate, pe lângă bugetul de stat, mai multe surse de finanțare externe, între care Mecanismul Financiar Norvegian, prin intermediul căruia este asigurată, în proporție de 85%, finanțarea proiectului „Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România, prin creșterea controlului tuberculozei”, proiect în valoare de aproximativ 11 milioane de euro, după cum a precizat managerul Institutului „Marius Nasta”.
Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei este marcată în fiecare an la data de 24 martie, zi în care, în 1842, Robert Koch anunța descoperirea bacilului care provoacă tuberculoza.