Medic român, despre intervenţiile la Putin: „Se vede cu ochiul liber. Doctorul care le-a făcut, probabil e deportat în Siberia”

Informațiile au circulat rapid pe internet și au ajuns în toate colțurile lumii, iar cei de la Deutsche Welle au stat de vorbă cu un neurogenetician de la Institutul Britanic de Cercetare a Demenței, pentru a comenta imaginile cu liderul de la Kremlin.

Daily Mail: Vladimir Putin va fi operat de cancer, puterea va fi preluată temporar de Nikolai Patruşev, fost şef al FSB
Pe numele lui John Hardy, expertul a afirmat că, din punctul lui de vedere, Vladimir Putin nu ar avea parkinson: „Este puțin probabil ca adevărații neurologi să comenteze, deoarece sunt învățați să nu își dea cu părerea niciodată despre persoane care nu sunt pacienții lor. Din punctul meu de vedere, nu există niciun semn de parkinsonism. Nu arăta bine, dar nu era vorba de boala Parkinson”.

Neurogenetician de la Institutul Britanic de Cercetare a Demenței a fost completat și de Ray Chadhuri, neurolog la Universitatea din Londra: „Dacă mă uit la clipul scurt, nu pot găsi nicio dovadă pe care să o pot lega de parkinsonism la Vladimir Putin. Balonarea feței sau tremurăturile pot fi cauzate de multe motive și eu nici nu am văzut vreun tremur”.

Caroline Rassell, director executiv al Parkinson’s UK, a fost și ea de acord cu cele spuse de John Hardy și Ray Chadhuri, afirmând că doar un expert, după ce îl examinează pe Vladimir Putin, ar putea spune exact dacă liderul de la Kremlin are Parkinson: „Neexistând un test de diagnostic definitiv, este ceva ce poate fi confirmat doar după examinarea de către un neurolog sau un specialist. Presa și speculațiile online nu sunt de ajutor”.

Citeşte şi Vladimir Putin suferă crunt. Gestul făcut joi, care l-a dat de gol pe liderul de la Kremlin VIDEO

Bolile lui Putin, la control. Preşedintele Rusiei a fost pus sub lupă

Întâlnirea cu ministrul său apărării, Serghei Şoigu, care a anunţat capturarea lui Mariupol, a făcut parte din scenariul care prevedea celebrarea unei victorii, oricare ar fi, pentru un 9 mai viitor, când se desfăşoară anual petrecerea Victoriei. A fost o ocazie solemnă.

Dar Putin avea caracteristici foarte diferite de cele atribuite comandantului şef al unei armate triumfătoare. Iar analiştii continuă să îi observe reacţiile.

În cele zece minute ale videoclipului postat pe site-ul Kremlinului, preşedintele este văzut ascultând în tăcere raportul lui Shoigu despre căderea martirului oraşului în acest război.

Putin nu stă sprijinit de masă, ci pare să se strecoare într-un fotoliu, parcă ar încerca să mărească distanţa dintre el şi interlocutor. Mâinile nu sunt plasate în mod normal pe suprafaţa mesei, ci se apucă de ambele părţi. Şi aici se pare că vrea să o împingă de la sine, aşa cum au subliniat mulţi observatori. Cuvintele lui sunt şi ele seci, esenţiale.

Teoria despre boala Parkinson
Prima sa apariţie publică de după război a dat naştere şi la unele speculaţii. Vizita de 12 aprilie la cosmodrom fusese pregătită cu grijă pentru a evita orice contact cu alte persoane. Conferinţa de presă cu Aleksander Lukaşenko a avut loc cu două pupitre la o distanţă neobişnuită unul de celălalt. Şi până la urmă nici măcar tradiţionala îmbrăţişare, sau strângerea de mână, cu credinciosul aliat belarus.

Zvonurile despre patologiile de care ar suferi preşedintele rus sunt acum larg răspândite, precum şi cele despre starea sa de sănătate mintală.

O temă s-a concentrat asupra posibilelor probleme ale coloanei vertebrale („din cauza unor leziuni sportive anterioare sau chiar a unui neoplasm al măduvei spinării, ale cărui simptome ar fi compatibile cu unele dificultăţi de mers şi anumite nelinişti posturale”) şi pe boala Parkinson („care ar explica la rândul său anumite modificări cinetice, „rigiditatea” menţionată de Macron şi alţii, încetinirea răspunsului cognitiv şi amplitudinea redusă a oscilaţiei mâinii drepte faţă de cea stângă”.