Medici: CNAS să editeze şi să distribuie cardurile de asigurat şi să achiziţioneze cititoarele

Reprezentanţii Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) şi cei ai Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) arată, într-un comunicat de presă, că sunt surprinşi de declaraţiile conducerii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) cu privire la cardul de asigurat şi sarcinile pe care instituţia doreşte să le traseze medicilor de familie privind distribuirea şi editarea datelor medicale de pe acestea, potrivit Mediafax.

„Aşa cum am argumentat în numeroase rânduri, distribuirea cardului, editarea datelor pe card şi achiziţia cititoarelor de card trebuie să fie finalizate de CNAS. Cardul de asigurat este proiectul acestei instituţii, nu al medicilor de familie”, a precizat sursa citată.

Potrivit mediciilor de familie, cardul de asigurat reprezintă un document de identificare care, conform legii, poate fi eliberat titularului doar de emitent, respectiv Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

„Cu atât mai mult cu cât în conferinţa de presă a CNAS a fost confirmată intenţia ca, începând cu 2014, cardul de asigurat să aibă şi rol de buletin/card de identitate”, se mai arată în comunicat.

Alte articole

CNAS, anunţ pentru pensionarii care beneficiază de ajutor financiar în ianuarie. Ce se întâmplă cu compensarea medicamentelor

Medicii de familie susţin că editarea datelor pe card este consumatoare de timp, reducând şi mai mult timpul alocat consultaţiei medicale, activităţii medicale efective, în detrimentul pacientului, afectând calitatea actului medical şi relaţia medic-pacient.

În plus, editarea datelor este inutilă, în contextul lansării Dosarului Electronic al Pacientului (DEP) începând cu 24 ianuarie 2014, conform calendarului declarat Comisiei Europene în cadrul proiectului DEP finanţat din fonduri europene, mai arată medicii de familie.

Aceştia atrag de asemnea atenţia asupra altor date care, potrivit legii, ar trebui să se regăsească pe cardurile de sănătate. „Acordul privind donarea de organe este conţinut deja, conform legii, în Registrul naţional al donatorilor de organe, ţesuturi şi celule, gestionat de Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională de Transplant, iar grupa sanguină şi RH nu sunt căutate pe card în cazul unei transfuzii, chiar într-o situaţie de urgenţă, de un medic responsabil faţă de pacientul său. Mai mult, pacientul va trebui să plătească efectuarea grupei sanguine şi declaraţia notarială privind donarea, acestea nefiind acoperite de asigurare”, se spune în comunicat.

În ceea ce priveşte distribuirea cardurilor, aceasta ar trebui făcută de către asigurator – CNAS, mai spun medicii de familie, precizând că „în nicio ţară unde se folosesc cardurile de sănătate, acestea nu au fost distribuite de medici”.

Totodată, „cititoarele de carduri compatibile şi contractele de mentenanţă pentru acestea trebuie cumpărate de către CNAS, printr-o licitaţie naţională, transparentă, urmând să fie date în folosinţă medicilor de familie printr-un contract de comodat”, se mai arată în comunicat.

„În calitate de reprezentanţi ai medicilor de familie din România, SNMF şi FNPMF asigură instituţiile statului că medicii de familie sunt primii care înţeleg necesitatea informatizării în sistemul de sănătate românesc, consideră benefică apariţia cardului de asigurat şi îl vor utiliza cu mare încredere. Atragem însă atenţia că relaţia medic-pacient, alterată constant, deliberat şi profund în ultimii ani, mai ales din cauza birocraţiei din sistem, nu mai suportă degradare. Medicul trebuie să rămână medic şi nu are ce căuta ca intermediar în relaţia dintre asigurator şi asiguratul său”, se arată în încheierea comunicatului de presă.

Preşedintele CNAS, Cristian Buşoi, a declarat, marţi, că 7,5 milioane de carduri naţionale de sănătate vor fi produse până la sfârşitul anului, dar oamenii le vor primi numai după ce medicii, spitalele şi laboratoarele vor avea cititoare, precizând că acestea ar putea fi folosite din 2014.

„Potrivit Legii sănătăţii, orice român va fi obligat să prezinte cardul de sănătate ori de câte ori apelează la servicii medicale. În acest context, până la sfârşitul lui 2013 vor fi produse 7,5 milioane de carduri. Apoi, cardurile de sănătate vor fi distribuite către casele judeţene de asigurări de sănătate. Va urma un dialog pentru a convinge medicii de familie să sprijine distribuţia şi să realizeze iniţializarea cardurilor. Totodată, vor fi stabilite specificaţiile pentru cititoarele de card, pentru a fi garantată compatibilitatea acestora cu sistemul informatic al cardului electronic”, a spus Cristian Buşoi, într-o conferinţă de presă în care a prezentat principalele obiective ale mandatului său la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Costul unui card naţional de sănătate este de 2,2 euro plus TVA, iar al cititoarelor, de cel mult 50 de euro, a precizat preşedintele CNAS.

Cristian Buşoi a mai spus că ar putea fi nevoie de zeci de cititoare la un spital, dar numai unul la medicul de familie. El a precizat că speră ca medicii de familie să suţină acest proiect, chiar dacă de fiecare dată şi-au exprimat refuzul.

Întrebat de ce nu ia bani de la servicii pentru a da medicilor de familie să-şi cumpere cititoare şi pentru munca pe care o vor face cu inscripţionarea cardului, Buşoi a spus că ar însemna să ia de la spitale sau de la programul de oncologie.

„Când vorbim de servicii, vorbim de banii spitalelor, care şi aşa, în acest an, sunt la limita minimă a contractului. De unde să luăm, de la programul de oncologie? Nu cred că un medic de familie nu ar putea să-şi cumpere un cititor, dar dacă nu va putea, vom analiza situaţia”, a spus Buşoi.

Preşedintele CNAS a adăugat că din 2014 cipul de pe cardul de sănătate ar putea fi integrat în buletinele sau cărţile de identitate noi.

„Adică pe măsură ce oamenii vor schimba cărţile de identitate, noile documente vor avea implantat şi cipul de pe cardul naţional de sănătate, care cuprinde datele de identificare, grupa sanguină, Rh, boli cronice şi acceptul privind donarea de organe”, a mai spus Buşoi.

Medicii de familie au mai afirmat anterior că ar trebui să plătească dintr-un buget şi aşa mic achiziţionarea cititoarelor de card, iar inscripţionarea cardului şi distribuirea lui va lua din puţinul timp alocat consultaţiei şi ar fi o birocraţie în plus.