„Din păcate, în România, mai ales în Bucureşti, asistăm la un fenomen care a devenit îngrijorător, respectiv «epidemia de diagnostic de neuroborelioză». Întrucât subiectul a fost deschis la ultimul congres de neurologie, ne-am interesat şi noi de unde vin astfel de informaţii şi am aflat un lucru îngrozitor şi surprinzător în acelaşi timp, şi anume că există un grup de persoane, dintre care nu toţi sunt medici, care sunt angajaţi în a eticheta oameni cu neuroborelioză, iar dintre persoanele care sunt medici, una în acest caz, niciuna nu este nici neurochirurg, şi nici specialist în boli infecţioase, adică oameni care au competenţa să diagnosticheze o neuroinfecţie”, a spus prof. dr. Băjenaru.
Preşedintele comisiei medicale care l-a evaluat pe Şerban Ionescu a explicat că nu toţi oamenii cu borelioză au neuroborelioză. „Neuroborelioză ajung să aibă între cinci şi maximum 12% din cei care au fost infestaţi cu borelia”, a precizat Băjenaru.
Specialistul a subliniat şi că există criterii de diagnostic, în primul rând clinic, care se asociază cu o serie de teste de laborator făcute în unităţi acreditate conform ghidurilor de diagnostic şi tratament europene. „Ca să revenim la această epidemie a unui grup diagnostic, ca şi clinicieni, nu au nicio competenţă să pună acest diagnostic. De asemenea, testele de laborator folosite sunt neacreditate. În toate testele pe care noi le-am verificat, testele sunt negative şi, chiar dacă ar fi fost pozitive, într-un laborator acreditat testele nu pun diagnostic. Se ştie că, în populaţia normală, între 12 şi 20% din aceasta poate exista serologie pozitivă, de aceea toate datele trebuie coroborate cu tabloul clinic. Nu are niciun fel de susţinere toată această isterie făcută de acest grup de indivizi„, a mai spus prof. dr. Băjenaru.
Potrivit lui Băjenaru, este „dramatic şi inacceptabil ceea ce se întâmplă la nivel social, adică un grup de indivizi fără niciun fel de competenţă, unii şi fără activitate medicală, să pună un astfel de diagnostic şi, mai ales, să trateze”.
„Şi chiar dacă un pacient cu scleroză multiplă ar fi muşcat de o căpuşă infectată şi ar face borelioză, acesta ar putea-o trata cu antibiotice obişnuite. Pacientul cu scleroză multiplă care a făcut borelioză vindecă borelioaza cu antibiotic, dar nu scleroza multiplă. Cazul particular al lui Şerban Ionescu este clar acesta nu are neuroborelioză, din păcate această isterie a fost cultivată de nişte oameni care nu sunt autorizaţi şi nu au cunoştinţe în domeniu. La Fundeni, cel care face diagnosticul este un biolog”, a conchis preşedintele comisie medicale care l-a evaluat pe Şerban Ionescu.
Ovidiu Băjenaru a mai spus că, în cazul sclerozei multiple, această isterie este şi mai tragică. „Numai în Bucureşti există cinci sau şase bolnavi cu scleroză multiplă cu diagnostic cert, incluşi în program, şi care au cerut să iasă din program întrucât ei au neurobolerioză. S-au dus şi şi-au făcut o serie de teste suplimentare, după care au constatat că nu au această boală şi au cerut să redevină în program, dar din păcate locul fusese ocupat de alţi bolnavi care erau pe listele de aşteptare”, a declarat medicul.
Şerban Ionescu a fost transportat, miercuri, cu un avion privat, la o clinică din Germania, actorul fiind însoţit pe durata zborului spre Munchen de un echipaj SMURD, a declarat pentru Mediafax medicul Bogdan Opriţa.
Actorul a fost diagnosticat, în urmă cu aproape un an, cu borelioză, o boală gravă provocată de înţepătura unei căpuşe.
La jumătatea lunii mai, Guvernul a suplimentat bugetul Ministerului Sănătăţii cu 88.000 lei pentru tratamentul în străinătate al actorului Şerban Ionescu, banii fiind acordaţi din Fondul de rezervă.
Executivul a purtat discuţii cu reprezentanţii unei clinici din Germania, pentru asigurarea tratamentului medical. Starea de sănătate a lui Şerban Ionescu se ameliorase şi continua tratamentul cu antibiotice, anunţa atunci Ministerul Sănătăţii.
Ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi, declara că actorul Şerban Ionescu va merge într-o clinică din străinătate întrucât în România nu există posibilitatea de a face investigaţii pentru stabilirea unui diagnostic concret, fiind un caz cu care specialiştii nu s-au mai întâlnit. „Există dificultate de diagnostic, nu avem posibilitatea de a face investigaţii, vorbim de două sau trei posibile diagnostice”, a spus Vasile Cepoi.