„În mod tradiţional, migrena este considerată o tulburare benignă, fără efecte durabile asupra creierului”, spune dr Messoud Ashina de la Universitatea din Copenhaga, principalul autor al cercetării. „Meta-analiza noastră ne face să credem că migrena ar putea altera în mod permanent, în multe feluri, structurile creierului”, explică el.
Cercetătorii au constatat că migrena creşte riscul leziunilor cerebrale, anomaliilor materiei albe şi de alterare a volumului creierului faţă de persoane care nu suferă de cefalee. În plus, riscul este mai accentuat la cei care suferă de migrenă cu aură.
În cadrul cercetării, autorii analizei s-au ocupat de 19 studii, dintre care 13 clinice. Participanţilor li s-au făcut RMN-uri ale creierului. Rezultatele au arătat o creştere cu 68% a riscului de leziuni ale materiei albe a creierului la persoanele care sufereau de migrenă cu aură şi cu 34% la cele cu migrenă fără aură faţă de cei fără cefalee. Riscul de anomalii ale creierului creşte cu 44% la bolnavii care suferă de migrenă cu aură faţă de cei afectaţi de migrenă fără aură.
Meta-analiza mai arată că schimbarea volumului creierului este mai frecventă la persoanele cu migrenă cu sau fără aură decât la cele care nu suferă de această patologie.
„Migrena afectează între 10 şi 15% din populaţia mondială şi poate fi extrem de stânjenitoare”, spune dr Ashina. „Sperăm să putem clarifica, în cadrul altor cercetări, legătura dintre schimbările structurale ale creierului şi frecvenţa şi durata migrenei, precum şi efectele acestor leziuni cerebrale asupra funcţiilor mentale”, adaugă el.