Medicul specialist Andra Balcangiu – Stroescu a precizat că în ultima perioadă, în România, oamenii aşteaptă să treacă săptămâna pentru a ajunge la weekend să mănânce.
”De cele mai multe ori, românul este obişnuit ca în perioada sărbătorilor şi nu numai – în ultima perioadă am observat că acelaşi lucru se întâmplă şi în periooda weekend-urilor – aşteptăm să treacă toată săptămâna pentru a ajunge la weekend să mâncăm. Românul e obişnuit ca de sărbatori să fie la ultra all inclusive, adică se aşează dimineaţa la masă, se mai ridică seara, ceea ce nu este corect, nu este sănătos şi stilul acesta de a mânca şi a se bucura de sărbători este cel care ne duce de cele mai multe ori la camera de gardă. Pentru că organismul nostru, după ce a stat într-o perioadă de post, eu sper că cei mai mulţi dintre telespectatorii dumneavoastră au ţinut cont ca şi pe perioada postului să includă proteine în alimentaţie, după o perioadă de post să se trezească aşa cu un bust, şi cu maioneză, şi cu carne, şi cu multe feluri de mâncare la masă şi de ce nu? Şi cu alcool la final sau pe perioada mesei”, a declarat Andra Balcangiu – Stroescu, la Medika TV, luni seară.
Medicul a explicat că la masa de Paşte nu trebuie exclus niciun aliment tradiţional, însă a recomandat moderaţie. ”În primul rând, trebuie să înţelegem că nu se exclude absolut niciun aliment dintre alimentele tradiţionale. Dar e bine să ţinem seama de faptul că trebuie moderaţie şi trebuie sa fim atenţi la cum le combinăm. Putem începe dimineaţa cu drob şi cu ou, ou fiert, ou fără maioneză şi cu drob. Nu la aceeaşi masă trebuie să mâncăm şi carne de miel, şi sarmale, şi maioneze, şi salate. Putem să punem lângă acest ou şi lângă drob, culoare. Culoare care să vină din legume crude. Legumele crude adaugă un plus de vitamine, de minerale şi trebuie incluse, indiferent că vorbim de o masă principală sau, de ce nu, de gustare, când putem asocia 2-3 morcovi cu 1-2 biscuiţi integrali”, a mai afirmat Andra Balcangiu – Stroescu.
Tot în perioada Paştelui, putem menţine regula de trei mese principale şi două gustări, recomandă specialistul. ”Putem merge către gustare, putem să ne gândim la gustare să mâncăm, să gustăm din cozonac. Putem să gustăm cozonacul ca o gustare şi nu la aceeaşi masă, o masă care să fie bogată. Am avut la prima gustare o bucăţică de cozonac, putem să lăsăm pasca la a doua gustare. Sau invers, să le schimbăm între ele. Deci nu împreună. Tot maratonul ăsta culinar, începând de sâmbătă până marţi, este până la urmă un maraton culinar dacă nu punem în prim plan să ne bucurăm de familie, să ne bucurăm de clipele petrecute cu cei dragi şi mai puţin să fie un motiv de bucurie ce mâncăm”, a adăugat Andra Balcangiu – Stroescu.
Săptămâna Mare 2025. Câte zile se ţine post până la spovedanie
Medicul Andra Balcangiu – Stroescu a făcut recomandări şi pentru masa de prânz de Paşte. ”Mergem la masa de sărbătoare, că deja am ajuns la prânz. Masa de prânz ar trebui să fie cea care este cu sarmale sau cu friptură de miel. Sarmalele pot să fie pregătite cu o carne mai puţin grasă, carne de pui, carne de curcan. Ar trebui să fie adaptate porţile, fie că vorbim de adulţi sau de copii, pentru că avem şi copiii lângă noi. Şi venim la vedeta acestei perioade, la carnea de miel. Carnea de miel este o carne grea, este o carne care o consumăm ocazional şi ar fi indicat să nu o consumăm sub formă prăjită. O carne de miel la cuptor, o carne mai slabă de miel la cuptor, lângă ea să aducem un aport de legume, putem să o servim cu o salată verde şi cu o felie de pâine integrală, pentru că nu trebuie să uităm şi de carbohidraţi. Şi iată că din nou facem farfuria perfectă. Un sfert proteină, un sfert carbohidrat complex şi pe jumătate de farfurie, aducem legumele. Farfuria perfectă, cum am spus mai devreme, trebuie să includă pe jumătate din ea legume. Puteţi să includeţi legume la abur, puteţi brocoli să includeţi. Salata a fost doar un exemplu”, a mai precizat Andra Balcangiu – Stroescu.
Medicul Andra Balcangiu-Stroescu: Carnea de miel aduce un aport de proteine/ Atenţie la proteine dacă ne aflăm în stadiu de predializă şi unde avem nevoie de o restricţie proteică
Asist. univ. dr. Andra Balcangiu-Stroescu, medic specialist nefrologie, diabet zaharat, nutriţie si boli metabolice, a atras atenţia că pacienţii cu diabet zaharat sau cu boală cronică de rinichi trebuie să fie atenţi atunci când consumă carne de miel, deoarece aceasta aduce un aport de proteine.
”Vizavi de carnea de miel putem să vorbim raportându-ne la pacientul cu diabet zaharat şi boală cronică de rinichi sau strict pacientul cu boală de rinchi din două puncte de vedere. În primul rând, carnea aduce un aport de proteine. În stadiile avansate de boală cronică de rinichi, mergem pe o restricţie proteică de 0,8 grame de proteine pe kilogram corp. Şi aceşti pacienţi ajung să consume un 50, 60, 70 de grame de proteine pe 24 de ore. Proteine care ar trebui împărţite mai mult proteine vegetale şi mai puţin proteine animale”, a afirmat, luni seară, Andra Balcangiu – Stroescu, la Medika TV.
Şi pentru pacienţii cu boli cronice de rinichi sunt avertismente în ceea ce priveşte carnea de miel. ”Din punct de vedere al bolii cronice de rinichi, da, carnea de miel este o sursă de proteină şi trebuie să ne încadrăm în aportul de proteine recomandat de către medicul dumneavoastră şi atenţie, pacienţii cu boală cronică de rinichi în stadii avansate de boală, cei care poate se găsesc în stadiul de hemodializă, sunt învăţaţi de medicul curant că trebuie sa fie atenţi la aportul de fosfor. Fosfaţii se găsesc în produsele de carne. Carnea de miel este unul din tipurile de carne cu un aport mai mic de fosfor şi poate să aducă un plus de această parte a problemei. Deci, atenţie la proteine dacă ne aflăm în stadiu de predializă şi unde avem nevoie de o restricţie proteică, iar la pacienţii care sunt hemodializaţi cronic şi la care restricţia şi recomandarea de dietă hipofosfatemică este o veste bună, carnea de miel are un aport scăzut de fosfor”, a mai spus Andra Balcangiu – Stroescu.
Andra Balcangiu-Stroescu, medic specialist: Mişcarea este cel mai ieftin medicament şi care ar trebui să fie consumat cu încredere/ O altă manieră în care putem să petrecem aceste zile de sărbătoare şi să facem mişcare ar putea fi reprezentată de dans
Asist. univ. dr. Andra Balcangiu-Stroescu, medic specialist nefrologie, diabet zaharat, nutriţie si boli metabolice, recomandă mişcare şi chiar dans în zilele de sărbătoare, atunci când mesele sunt îmbelşugate. Ideal ar fi să facem mişcare după mese, precizează medicul.
”Să recunoaştem cu toţii că mişcarea este cel mai ieftin medicament şi care ar trebui să fie consumat cu încredere, indiferent că vorbim de mic dejun, prânz, cină sau gustare. Mişcarea nu numai că ne creşte buna dispoziţie, ne ameliorează rezistenţa la acţiunea insulinei în cazul pacienţilor cu diabet zaharat, dar scade pacientul în greutate, pacientul cu obezitate şi, nu în ultimul rând, ne dă o stare de bine şi ne face să ne simţim bine. Aşa că îndemn pe toată lumea să consume mişcare în toate cele trei zile de sărbătoare”, a declarat Andra Balcangiu – Stroescu luni seară la Medika TV.
Carnea de miel, un superaliment sau un pericol ascuns? Cine ar trebui să o evite şi de ce
Medicul a precizat că mişcarea ar fi ideală după mese. ”Ideal după mese, după mesene bogate, mişcare cu familie. Ideal să menţinem un aport de 30 de minute pe zi. Recomandarea de a avea o activitate fizică de 150 de minute pe săptămână, ar trebui să îl determine pe fiecare dintre telespectatori să îşi repartizeze cele 150 de minute cum doreşte”, a adăugat specialistul.
Medicul spune că nu este neapărat nevoie să mergem la sală, în perioada sărbătorilor, dar că mişcarea este importantă.
”Important, am putea să punem şi mişcare în ziua respectivă. Dar nu e neapărat nevoie să ne ducem la sală, să ne ducem în ziua de Paşte la sală. Este suficient să ne plimbăm, să ne luăm familia, să ne bucurăm de zilele de sărbătoare petrecute împreună, dar să mergem într-un ritm mai alert, nu un mers lent, să avem discuţii.
O altă manieră în care putem să petrecem aceste zile de sărbătoare şi să facem mişcare ar putea fi reprezentată prin dans. Putem să dansăm împreună cu cei dragi nouă şi este o formă de mişcare şi aceasta”, a mai spus Andra Balcangiu – Stroescu.