Mediul de afaceri avertizează. Dezastrul pe care l-ar putea provoca „Ordonanța Austerității”, pregătită de Guvern | EXCLUSIV

La un an de zile de când a promis că nu vor fi majorate taxe și impozite, membrii Guvernului pare că s-au răzgândit. În mai 2022, același Guvern PSD + PNL anunța prin vocea președintelui Marcel Ciolacu, în același context socio-economic cu crize suprapuse, că românii – angajați, pensionari și antreprenori nu trebuie să-și facă deloc griji.

„(…) Societatea românească trebuie să se dezvolte cu experiența dumneavoastră de antreprenori de la firul ierbii. Nu trebuie să stricăm prin știri că dorește cineva să mărească taxe sau impozite. Nu dorește nimeni, mai ales într-o perioadă de criză, e o filozofie simplă a economiei”, declara șeful PSD, care avea să devină în 2023 premier al României, în urma „rotativei”. La acea vreme, Nicolae Ciucă (PNL) era șeful Cabinetului.

Cum plănuiește Guvernul să atragă și mai mulți bani de la Guvern

La un an de zile de la aceste declarații au început speculațiile privind un nou pachet de majorări ale taxelor și impozitelor. Astfel, în baza „Ordonanței Austerității”, se anunță mai multe măsuri pentru colectarea și mai multor bani la buget, în vremuri în care din ce în ce mai mulți români se apropie de falimentul personal, iar IMM-urile au început să tragă definitiv obloanele.

Iată o serie de măsuri care ar urma să fie implementate, printr-o lege semnată de către premierul Marcel Ciolacu:

• Ajustare fiscală în cazul micro-întreprinderilor care plătesc în prezent 1% pe cifra de afaceri în cazul în care această cifră nu depășește 500 de mii de euro. Se propune o ajustare fiscală în cazul micro-întreprinderilor care au nivel de profitabilitate de peste 30%. Impozitul în acest caz crește spre 2%.
• Introducerea unui impozit de 1% pentru clădirile rezidențiale care, cumulat, depășesc 500 de mii de euro. Un proprietar care deține mai multe imobile sau terenuri a căror valoare trece de acest prag ar urma să plătească minimum 5.000 de euro anual la stat.
• Impozit de 1% pentru companiile a căror cifră de afaceri este peste 100 de milioane de euro.
• Majorarea salariilor minime de la 3.000 de lei la 3.300 de lei în prima etapă și la 3.750 în a doua, respectiv în construcții de la 4.000 la 4.500 de lei.
• Impozitul pe dividende majorat din nou, de la 8% la 10%. Procentul încă ar fi în dezbatere.
• Supraimpozitarea veniturilor care depășesc salariul Președintelui României.
• TVA unic de 19%, eventual crescut la 21% sau 22%. În prezent, pentru anumite servicii, există cote reduse ale TVA-ului, cum ar fi
• TVA de 9% la alimentele de bază. Acest lucru ar duce la anularea cotelor diferențiate de TVA la Horeca, activități culturale, pâine, lapte, carne, cărți etc.

Efect de domimo. Cum ar putea tulbura economia României „Ordonanța Austerității”

Mediul de afaceri atrage atenția asupra impactului sever pe care-l vor avea măsurile vehiculate în sfera guvernamentală. Pe marginea acestui subiect am discutat cu Daniel Urîtu, Patronatul Tinerilor Întreprinzători (PTIR).

Andi Miron (RomâniaTV.net): Ce impact anticipează mediul de afaceri pentru ecosistemul socio-economic al României, ca urmare a implementării „Ordonanței Austerității”? Care vor fi consecințele?

Daniel Urîtu (PTIR): Rezultatele la care ne așteptăm în cazul adoptării modificărilor fiscale vehiculate sunt:

– Scădere economică ca urmare a restrângerii activității economice a firmelor, închiderea unor firme și mutarea unor afaceri în țările vecine, care au un regim fiscal favorabil dezvoltării mediului de afaceri și în același timp, care să fie stabil și predictibil;

– Creșterea prețurilor ca urmare a transferării de către agenții economici a costurilor suplimentare, generate de politica fiscală, către consumatori;

– Creșterea ratei inflației;

– Scăderea consumului;

– Creșterea ratei somajului ca urmare a disponibilizărilor pe care societățile vor trebui să le facă în contextul închiderii sau reducerii activității economice, lucru care va conduce la creșterea cheltuielilor bugetare cu șomajul;

– Reducerea veniturilor la bugetul de stat, efect general, deoarece în contextul scăderii consumului, închiderii firmelor și disponibilizărilor de personal, statul va avea de colectat mai puțin TVA, taxe pe forța de muncă și impozit pe venit.

Antreprenorii și societatea civilă insistă pentru reducerea semnificativă a cheltuielilor guvernamentale

Cum explicați acest punct în care a ajuns România? „Gaura de miliarde” „constatată” de Guvern. Care sunt cauzele, de fapt? Dar soluțiile?

Cauzele pentru care s-a ajuns în acest punct sunt multiple, cum ar fi: politici fiscale ineficiente și incoerente, ineficiența în administrația publică, cheltuieli guvernamentale mari și nesustenabile, adoptarea unor politici populiste, care urmăresc câștigul de capital politic pe termen scurt, dar care ignoră sustenabilitatea financiară pe termen lung.

Totuși, consider că în acest moment trebuie să ne concentrăm pe identificarea soluțiilor și nu pe a căuta cauze și vinovați. Iar soluțiile pentru reducerea deficitului bugetar sunt doar două și trebuie aplicate exact în ordinea expusă:

1. Reducerea cheltuielilor bugetare. În primul rând, cea mai simplă metodă pentru eficientizare este digitalizarea. Ne mândrim cu IT-iștii români, dar în același timp avem o mare problemă cu digitalizarea sistemului public. În al doilea rând, oamenii politici trebuie să dea dovadă de responsabilitate și să-și asume o reformă administrativă, care să eficientizeze întreg sistemul. Vorbim despre desființarea unor agenții și instituții inutile, care doar creează birocrație și reorganizarea întregului sistem al funcționarilor publici, deci desființarea posturilor care plimbă hârtii prin ministere și instituții și alocarea lor acolo unde chiar este nevoie și este lipsă de personal.

2. Creșterea veniturilor la bugetul de stat, care se face mai întâi de toate prin atragerea de investiții străine și în special fonduri europene, la care avem dreptul în calitate de membri ai UE și pentru care contribuim financiar. În acest moment, lansarea și contractarea proiectelor pe fonduri europene este cea mai simplă și rapidă modalitate de a aduce bani în economie și implicit, venituri la bugetul de stat. Avem la dispoziție 80 de miliarde de euro prin PNRR și Politica de coeziune, iar atragerea acestora întârzie tocmai din cauza ineficienței sistemului administrativ.

Creșterea taxelor și impozitelor trebuie să fie ultima măsură care ar trebui luată în considerare, pentru că aceasta se poate întoarce ca un bumerang, care să conducă, de fapt, la scădere economică și implicit, la scăderea veniturilor la bugetul de stat.

Care sunt perspectivele pentru tinerii antreprenori, respectiv pentru IMM-uri, având în vedere impredictibilitatea Guvernului?

Deși tinerii antreprenori sunt caracterizați prin creativitate și energie deosebite, ritmul și dimensiunea modificărilor fiscale și administrative care au impact asupra afacerii lor îi face să fie mult mai reticenți în a porni și dezvolta o afacere în România.

Având în vedere libertatea de mișcare pe care o au, accesul la piața unică a Uniunii Europene și accesul la informații, aceștia se pot reorienta rapid către alte piețe favorabile dezvoltării afacerilor. Tocmai din acest motiv, guvernul trebuie să asigure stabilitate, predictibilitate și să vină cu programe pentru stimularea antreprenoriatului în rândul tinerilor din România – programe de mentorat, schimb de bune practici, finanțări etc. și complementar, să asigure atractivitatea, pentru ca aceștia să își dorească să rămână și să dezvolte afaceri în România.

„Ne îndreptăm mai degrabă spre un mediu stânjenitor dezvoltării afacerilor / Nu putem spune că am avut mereu la conducerea țării cei mai pregătiți și profesioniști oameni”

Având în vedere acțiunile Executivului din ultimul deceniu, respectiv relațiile mediului de afaceri românesc cu acesta, cât de ascultați și de respectați se simt întreprinzătorii din țara noastră, de Guvern?

Întotdeauna vor exista nemulțumiți, indiferent de cine se afla la guvernare și măsurile adoptate. Totuși, guvernul poate lua măsuri care să creeze un mediu favorabil, neutru sau stânjenitor dezvoltării afacerilor. În ultimul deceniu cred că am trecut prin toate cele trei etape, însă daca vor fi adoptate măsurile fiscale apărute pe surse, ne îndreptăm mai degrabă spre un mediu stânjenitor dezvoltării afacerilor.

În funcție de oamenii aflati la guvernare, reprezentanții mediului de afaceri, respectiv patronatele, au fost consultați si ascultați mai mult sau mai puțin, pentru că până la urmă, politica este despre oameni și nu putem spune că am avut mereu la conducere cei mai pregătiți și profesioniști oameni. Patronatele au venit mereu către decidenți cu propuneri bine argumentate și fundamentate pe realitatea membrilor acestora. De aceea, este foarte important ca antreprenorii să facă parte din comunități de antreprenori și patronate și de fiecare dată să-și exprime opinia cu privire la modificările care îi afectează și să vină cu propuneri de îmbunătățire, pentru că doar împreună și uniți putem avea o voce puternică. Dacă ne exprimăm fiecare separat părerea, ne facem auziți doar în bula noastră.

Menționez câteva dintre programele importante pentru mediul de afaceri și tinerii antreprenori venite din partea patronatelor, care au fost auzite și implementate de guvern: SRL-D, Start Up Nation, Start Up Plus, Innotech Student, Romania Tech Nation, OUG 130/2020, Legea nr. 346/2004 etc.

IMM-urile românești, cocoșate de taxe și impozite. Multinaționalele, tratate în regim special : „Este nedrept ca acestea să beneficieze de tratament diferit față de firmele și IMM-urile românești”

Care este percepția dvs., respectiv a antreprenorilor români față de facilitățile fiscale de care beneficiază marile companii străine cu sediul în afară, însă care dețin monopolul în anumite sectoare de activitate în România?

Este important să atragem investiții străine care să contribuie la dezvoltarea economică a țării, însă trebuie să fim atenți și la costurile și compromisurile pe care le facem pentru atragerea acestor investiții.

În același timp, este nedrept ca acestea să beneficieze de tratament diferit față de firmele și IMM-urile românești.

Un exemplu concret: sunt în jur de 320 de mari companii în România cu cifra de afaceri peste 100 de milioane de euro, iar acestea plătesc în medie impozit de aproximativ 0,8% din venituri, adică mai puţin decât plătesc microîntreprinderile. Acum, microîntreprinderile plătesc impozit de 1% din venituri, iar guvernul vrea să mărească la 3%, adică o triplare a impozitului.

IMM-urile produc peste jumătate din valoarea adăugată a țării și oferă 2/3 din locurile de muncă, prin taxele și impozitele plătite asigurând un venit predictibil la bugetul de stat.

Cât de mult a ajutat Start-Up Nation dezvoltarea mediului de afaceri din România?

Așa cum am menționat și anterior, programele de stimulare a antreprenoriatului sunt extrem de necesare pentru dezvoltarea mediului de afaceri din România, mai ales în contextul în care România e pe ultimul loc în UE după numărul de IMM-uri, cu 29 de afaceri/1.000 de locuitori, la jumătate faţă de media europeană.

Conform celor declarate de reprezentanții Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, statul și-a recuperat în trei ani investiția în startup-urile finanțate cu granturi de câte 200.000 lei, prin taxele plătite de aceste firme către buget. Drept urmare, taxele și impozitele platite la bugetul de stat după cei trei ani, reprezintă venituri suplimentare, generate de investiția în acest program.

Deși Start-Up Nation a fost inițiat ca un program multianual, din 2017 până în prezent, în șapte ani, au existat doar trei ediții ale acestui program. Deși programul a fost perfect, din mai multe puncte de vedere, acesta și-a arătat utilitatea pentru antreprenori precum și eficiența din punct de vedere al recuperării investiției de către stat. De aceea este necesar ca acesta să continue, să fie extins, adaptat noilor realități.

Start-Up Nation este poate cel mai cunoscut program de finanțare pentru tinerii și antreprenorii la început de drum, însă nu trebuie să ignorăm și celelalte programe care au o contribuție semnificativă la dezvoltarea mediului de afaceri: programele regionale din politica de coeziune, programele dedicate start-up-urilor, finanțate din FSE+ etc.