Medusoid: Prima meduză creată din celulele şoarecilor şi din silicon VIDEO

Meduza rezultată din bioinginerie a primit numele de „Medusoid” şi funcţionează ca o pompă biologică, asemănător unei inimi, fiind astfel un model excelent pentru studierea fiziologiei cardiace, conform lui Kevin Kit Parker, bioinginer de la Universitatea Harvard, potrivit Agerpres.

„Ideea este de a observa o pompă musculară care este diferită de inimă sau de alt organ muscular natural, şi de a căuta acele similarităţi fundamentale sau principii de design care sunt comune” a declarat Parker pentru LiveScience. „Acest studiu demonstrează că există astfel de similarităţi fundamentale”, a mai adăugat el.

Meduzele se deplasează prin mediul acvatic funcţionând ca nişte pompe. În anul 2007 Kevin Kit Parker se afla în căutarea unei modalităţi de a răspunde anumitor întrebări despre funcţionarea inimii, când a observat mişcarea unor meduze şi a înţeles că studierea acestor organisme i-ar putea oferi răspunsurile căutate.

„Mi-am spus că aş putea construi ceva similar”, a declarat el, iar ingredientele alese sunt celule prelevate din miocardul şoarecilor şi o peliculă fină de silicon. „Lumea are nevoie de mai puţini şoareci şi de mai multe meduze, aşa că m-am gândit că ar fi bine dacă aş putea înlocui şoarecii cu meduze la o raţie de 1:1”, a glumit el.

Alte articole

Vesela din silicon și bambus: pericol pentru sănătate?

Alături de colegi de la California Institute of Technology, Parker a organizat celulele şi siliconul într-un model care imită structura unei meduze reale. Apoi creatura inertă a fost introdusă într-un bazin în care se afla un fluid cu o bună conductibilitate electrică şi au dat drumul la energie.

Rezultatul este o creatură care înoată şi pulsează, asemenea unei meduze reale, fără însă a se hrăni şi reproduce.

Aceste meduze artificiale îi pot ajuta pe oamenii de ştiinţă din diferite domenii să răspundă la diferite probleme, conform lui Parker. Un biolog marin poate studia arhitectura structurală a unei meduze şi felul în care acestea înoată. Un cercetător specializat în biologie comparativă poate examina mişcarea unui astfel de „medusoid” în comparaţie cu mişcarea inimii. Pentru experţii în ţesuturi, acest experiment reprezintă o lecţie de proiectare şi control al calităţii.

Kevin Kit Parker doreşte să folosească această medusă artificială pentru dezvoltarea unei noi generaţii de medicamente cardiovasculare şi pentru crearea unor noi inimi artificiale.

Rezultatele acestui experiment sunt publicate pe larg în ultimul număr al revistei Nature Biotechnology.