Meleşcanu a fost întrebat în legătură cu şedinţa CSAT din 27 septembrie, pe care premierul Victor Ponta a părăsit-o la un moment dat.
„«S-a certat» cred că e foarte mult spus. Însă eu aş vrea să subliniez altceva: sigur că în CSAT discuţiile sunt foarte libere, preşedintele şi prim-ministrul sunt practic cei doi piloni, preşedintele şi vicepreşedintele CSAT. Din punctul meu de vedere, la CSAT ar trebui să te baţi, să ai argumente şi să-ţi prezinţi poziţia foarte argumentat. Deci, eu nu cred că e o problemă dacă discuţiile în CSAT sunt în contradictoriu, dimpotrivă, e vorba de interese mult prea mari ca să credem că numai unul dintre noi sau o anumită parte dintre noi are dreptate. Discuţiile trebuie să fie până la urmă foarte deschise, dar şi cu dorinţa de a ajunge la o concluzie comună„, a spus Meleşcanu, citat de Mediafax.
Meleşcanu a precizat că acea şedinţă a CSAT „nu s-a blocat deloc”. „Mai mult, am rămas impresionat de faptul că foarte mulţi dintre cei care participau, miniştri din Guvernul Ponta, au avut toată disponibilitatea şi am găsit soluţiile necesare la toate problemele în discuţie, deciziile au fost adoptate în unanimitate”, a adăugat el.
Întrebat dacă în acea şedinţă a fost o „ceartă dură”, Meleşcanu a răspuns: „N-aş spune, a fost o dispută legată de introducerea pe ordinea de zi a unui punct, dar nu mi s-a părut că e o temă fundamentală, (…) ideea cu diplomaţia publică”.
„Eu sunt unul dintre cei care susţin necesitatea unei diplomaţii publice, alături de diplomaţia oficială a Ministerului de Externe. Structura, cum, unde să fie, cine să lucreze, acestea sunt chestiuni care trebuie discutate şi convenite după aceea”, a mai spus Teodor Meleşcanu.
Premierul Victor Ponta a declarat, în 28 septembrie, că a părăsit şedinţa CSAT deoarece nu a acceptat ca pe ordinea de zi, care i-a fost transmisă cu doar o zi înainte, să fie trecute documente prin care, de exemplu, era înfiinţat „un Megaminister de Externe al Administraţiei Prezidenţiale”.
Acest „Megaminister” ar fi urmat să funcţioneze sub forma unui oficiu din structura Administraţiei Prezidenţiale care să coordoneze Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Europene, serviciile publice de radio şi televiziune, Regia Patrimoniului Protocolului de Stat pentru refacerea imaginii României în străinătate.
În opinia premierului, preşedintele intenţiona să subordoneze Guvernul printr-un astfel de oficiu.
„Nu cred totuşi că preşedintele a văzut materialul, probabil unii dintre consilierii săi vor să fie supraminiştri”, a spus Ponta la România TV
Premierul a declarat totodată că nu a acceptat nici propunerea preşedintelui Traian Băsescu privind adoptarea unei decizii a CSAT prin care să fie stabilit bugetul pentru 2013-2016 destinat înzestrării Armatei, motivând că o astfel de decizie aparţine Parlamentului la aprobarea bugetului de stat şi că actualul Guvern are un mandat limitat, până la alegerile parlamentare.
Un alt punct de divergenţă a rezultat dintr-un document conform căruia CSAT ar fi urmat să se pronunţe asupra tuturor proceselor de privatizare şi numirilor de manageri la companiile de stat. Ponta a arătat că acceptă intervenţia CSAT doar în cazul unei privatizări cu risc asupra siguranţei naţionale.
„Am avut deci o neconcordanţă legată de ordinea de zi, care trebuie stabilită în consultare cu mine. Agenda mi-a fost trimisă cu o zi, nu cu zece zile înainte, iar eu i-am comunicat în scris că nu sunt de acord cu forma şi fondul unor materiale. Este o problemă de principiu, preşedintele nu poate lua din atribuţiile Guvernului, el trebuie să se obişnuiască cu ideea că trebuie să colaborăm. Colaborarea nu înseamnă subordonare. Eu nu sunt subordonat, ci colaborator al preşedintelui”, a spus Ponta.
Şeful Guvernului a arătat că l-a întrebat de preşedinte dacă, în aceste condiţii, pentru ca situaţia să nu „degenereze” în sensul unei dispute, nu este mai bine să plece din şedinţa CSAT, iar şeful statului a răspuns afirmativ, locul său fiind preluat de către vicepremierul Florin Georgescu, fără ca funcţionarea CSAT să fi fost blocată.