Din punctul meu de vedere, declaraţiile privind unirea pe care le-au adoptat mai multe municipalităţi sau conduceri de comune sunt, de fapt, expresia dorinţei de a fi mult mai aproape de România. Ele nu au valoare juridică, sunt expresia unei dorinţe pe care o înţelegem şi pe care o respectăm. (…) Deci este expresia unei dorinţe de a fi mai aproape, din punctul nostru de vedere, ele nu au niciun fel de valoare juridică şi nu afectează relaţiile noastre cu Republica Moldova” a afitmat ministrul de Externe.
Teodor Meleşcanu a subliniat că există o diferenţă între poziţia preşedintelui moldovean Igor Dodon şi cea a Executivului şi legislativului de la Chişinău care apreciază sprijinul acordat de România Republicii Moldova.
”Eu cred că trebuie să facem o distincţie foare clară între poziţia preşedintelui Dodon şi voinţa politică a Guvernului şi a Parlamentului Republicii Moldova. Vreau să vă asigur, există un respect deosebit şi mulţumiri calde pentru tot ceea ce face România în sprijinirea Republicii Moldova. Există o diferenţă de viziune între preşedintele Dodon, care este mai degrabă preocupat de orientarea Republicii Moldova spre spaţiul estic, şi de majoritatea parlamentară şi guvernamentală care susţin ideea drumului european al Republcii Moldova, idee în care România contribuie foarte substanţial” a mai spus Teodor Meleşcanu.
Săptămâna aceasta, Consiliul Judeţean Prahova a adoptat o „Declaraţie de reunire” cu Basarabia, document semnat de consilierii judeţeni de la Putere şi din Opozţşie, dar şi de fostul preşedinte al CJ Prahova, Mircea Cosma. Prin acest document, aleşii locali prahoveni cer parlamentelor celor două ţări să facă demersuri privind unirea României cu Republica Moldova. Autorităţile din zeci de localităţi din Republica Moldova au adoptat în ultima perioadă documente similare.