Meleşcanu, la Reuniunea diplomaţiei: Nu ne putem permite să fim divizaţi ca instituţii, ca proiecţie externă şi ca societate

„Din păcate, ne găsim într-un context global fluid, într-o perioadă de contestări deschise sau ascunse, de reaşezări fundamentale, a căror configuraţie finală este foarte dificil de anticipat. Focarele de conflict s-au multiplicat, conflictele latente sau îngheţate s-au acutizat, instabilitatea şi potenţialul de conflict persistă. Chiar în vecinătatea noastră suntem martorii unor atacuri fără precedent la adresa normelor internaţionale şi ale multilateralismului. Ne confruntăm în plus cu (…) ameninţările hibride şi cu un instrument mult mai subtil, cu o eficienţă uneori dovedită, care erodează resorturile societăţilor occidentale. În acest context şi cu gândul la ansamblul tendinţelor globale care se prefigurează, afirm cu toată răspunderea că nu ne putem permite să fim divizaţi ca instituţii, ca proiecţie externă şi ca societate. Politica noastră externă şi diplomaţia pot şi au datoria să rămână un liant, un liant fundamental al societăţii şi unul dintre motoarele modernizării, dezvoltării şi afirmării europene şi internaţionale a României”, a declarat Meleşcanu, la Reuniunea anuală a diplomaţiei române.

Totodată, ministrul Afacerilor Externe a precizat că reforma, modernizarea şi dezvoltarea ţării au fost posibile ca urmare a consensului întregii clase politice privind obiectivele integrării României în NATO şi în Uniunea Europeană.

„Este un consens care a fost ancorat, de asemenea, în susţinerea largă a cetăţenilor României. Sunt 15 ani de la intrarea noastră în NATO şi peste 10 ani de când am devenit membri ai Uniunii Europene. România şi-a atins obiective istorice şi beneficiază de un nivel de securitate şi prosperitate fără precedent”, a arătat Meleşcanu.

De asemenea, el a afirmat că resursele alocate dimensiunii politice externe şi diplomaţiei româneşti sunt la nivelul oferit de economia noastră.

Alte articole

Zile libere 2025. Românii nu vor mai avea liber pe 3 ianuarie

Călin Georgescu, după formarea noului guvern: „Cadoul nostru de Crăciun de la politicieni este tirania”

„Avem, în prezent, 171 de oficii diplomatice şi consulare, am crescut personalul şi am primit în ultimii doi ani, la Ministerul Afacerilor Externe, un număr semnificativ de diplomaţi, fără a ajunge însă, nici acum, la nivelul personalului dinainte de tăierile masive din 2010. Nevoile crescânde, reclamând şi o implicare majoră a diplomaţiei noastre în cunoaştere, sursele de putere şi influenţă sunt tot mai diverse şi mai sofisticate şi revine diplomaţiei româneşti sarcina să identifice aceste surse în statele acreditare pentru a avea o înţelegere fină privind cele mai bune opţiuni de reacţie a ţării noastre şi de adaptare a României în noul context şi, în special, pornind de la ideea promovării intereselor naţionale”, a spus Meleşcanu.

Potrivit ministrului Afacerilor Externe, într-o mare măsură, cetăţenii nu cunosc în detaliu ce face diplomaţia românească şi „se bazează pe percepţii, care de multe ori sunt subiective”.

„Comunicarea între misiunile diplomatice şi oficiile consulare şi Ministerul Afacerilor Externe va trebui să fie una din temele prioritare pentru activitatea dumneavoastră”, le-a mai transmis Meleşcanu diplomaţilor români participanţi la eveniment.

MAE organizează, în perioada 27 – 29 august, Reuniunea anuală a diplomaţiei române. Tema ediţiei din acest an este „Diplomaţia – un pilon al României Centenare”.

Potrivit MAE, evenimentul reprezintă o platformă amplă de dezbatere cu privire la subiecte de interes major pentru România, precum preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, relaţiile bilaterale şi cele strategice, ONU, cooperarea regională, vecinătatea estică şi diplomaţia economică.

La eveniment participă oficiali români, şefii misiunilor diplomatice şi consulare ale României în străinătate, alături de invitaţi români şi străini, printre care mai mulţi ambasadori.