ALEGERI PREZIDENŢIALE TURUL II. „Aşa cum vi s-a spus deja, azi a fost adoptată suplimentarea bugetului MAE cu 1,5 milioane lei din fondul de rezervă al primului ministru, care se adaugă la cele 4,5 milioane de lei, alocate deja. Vor asigura desfăşurarea celui de-al doilea tur de scrutin din străinătate. Obiectivul nostru e ca aceste alegeri să se desfăşoare cât mai corect şi cât mai mulţi români să voteze. MAE nu are responsabilitate în calitatea legii electorale, doar BEC se ocupă de acest lucru. MAE va respecta în totalitate deciziile BEC”, a declarat Teodor Meleşcanu.
În privinţa creşterii numărului de secţii de votare din diaspora, Meleşcanu a declarat că acest lucru nu este posibil între două tururi de scrutin, din punctul de vedere al legii. Totuşi, el a spus că BEC trebuie să decidă dacă numărul secţiilor de votare poate fi majorat.
„Vom propune BEC să analizeze care e temeiul legal pentru a mări numărul secţiilor de votare, dacă e legal sau nu. Punctul de vedere al MAE este că acest lucru nu se poate face între cele două tururi de scrutin. BEC trebuie să spună acest lucru, să ne dea şi argumentele necesare”, a afirmat Meleşcanu.
Miniştrii Meleşcanu şi Stanoevici, convocaţi la Parlament pe tema votului din Diaspora
ALEGERI PREZIDENŢIALE TURUL II. Ministrul de Externe a mai spus că dacă vor fi aplicate măsurile deja propuse (majorarea numărului de cabine de vot, completarea personalului etc.), atunci se estimează o dublare a numărului de voturi în străinătate.
„Dacă aceste măsuri se vor aplica, reducerea timpului de vot pentru fiecare cetăţean ar permite cel puţin o dublare a celor care vor veni să voteze, între 300.000 şi 400.000 de voturi”, a încheiat ministrul.
Potrivit lui Meleşcanu, fiecare secţie de votare din străinătate va avea câte 7 ştampile şi cabine de vot, numărul maxim acceptat.
ALEGERI PREZIDENŢIALE TURUL II. Marţi dimineaţa, la Biroul Electoral Central, Meleşcanu a afirmat că pe legislaţia actuală nu este posibilă înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.
Românii din străinătate au ieşit, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, din 2 noiembrie, în număr record la vot, însă în mai multe capitale europene cozile au fost uriaşe, iar oamenii au protestat faţă de închiderea porţilor în faţa celor care nu au mai putut vota.
La închiderea urnelor, sute de români care voiau să îşi exercite dreptul de vot la Paris, Londra, Munchen şi Viena nu au mai putut face acest lucru întrucât secţiile de votare s-au închis. Nemulţumiţi că au stat ore în şir la coadă şi că procesul electoral s-a desfăşurat cu greutate, oamenii au protestat vehement, iar la Paris au intrat cu forţa în sediul Ambasadei în speranţa că vor fi lăsaţi să voteze dacă sunt în incinta instituţiei.
Românii din diaspora au putut vota, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în 294 de secţii de votare din 95 de state. MAE a trimis, pentru primul tur, 600.000 de buletine de vot. Potrivit cifrelor oficiale, în jur de trei milioane de români trăiesc în afara ţării, dar se estimează că numărul lor este mai mare.