În recursul trimis către CEDO, avocaţii argumentează că judecătorii ruşi au încălcat mai multe articole din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, şi anume cele referitoare la libertatea de expresie, la dreptul de a beneficia de un proces corect şi la interzicerea torturii.
De asemenea, avocaţii sesizează că în timpul procesului nu a fost interogat niciunul dintre experţii care au investigat filmul postat de trupa Pussy Riot pe internet. Ei mai afirmă că acuzatele au fost private de dreptul de a comunica cu apărătorii lor în timpul procesului.
Avocaţii care semnează recursul susţin că acţiunea grupului Pussy Riot nu a fost menită să aducă vreo ofensă sentimentelor religioase ale credincioşilor şi estimează că gestul pentru care ele au fost condamnate trebuie privit în contextul realităţii politice din Rusia. Ei reamintesc totodată că, înainte cu trei săptămâni de acest episod, în aceeaşi catedrală patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, a sprijinit public candidatura lui Vladimir Putin la alegerile prezidenţiale, şi că acţiunea trupei Pussy Riot a fost o reacţie la această declaraţie.
Trei membre ale formaţiei Pussy Riot au fost condamnate anul trecut în luna august la câte doi ani de închisoare pentru ‘huliganism’ şi ‘incitare la ură religioasă’ după ce au cântat în februarie ‘o rugăciune punk’ în catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova. În urma judecării recursului, pe data de 10 octombrie, una dintre ele, Ekaterina Samuţevici, a fost eliberată după ce a primit condamnare cu suspendare, dar celelalte două au rămas în închisoare.
Nadejda Tolokonnikova, una dintre membrele încarcerate ale grupului Pussy Riot, a fost spitalizată