Memorandumul de Înţelegere privind reactoarele de la Cernavodă, semnat de Nuclearelectrica şi compania chineză

Memorandumul este parte a strategiei guvernamentale de continuare a Proiectului Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori și stabilește direcțiile viitoarei cooperări între cele două companii, scrie Agerpres.

„Semnarea acestui Memorandum de Înțelegere de către companiile implicate în dezvoltarea celui mai important proiect energetic de investiții reprezintă pasul concret în stabilirea coordonatelor majore ale dezvoltării proiectului: Acordul Investitorilor, Actul Constitutiv al noii companii de proiect, structurarea finanțării și contractarea serviciilor de inginerie, construcție și procurare. Proiectul Unităților 3 și 4 va răspunde pe termen lung necesităților de sistem energetic coroborate cu țintele politicii de decarbonizare, asigurând securitate în aprovizionare, contribuția la un mix energetic echilibrat, stabilitate și accesibilitatea prețului la consumatorul final. De asemenea, pentru Nuclearelectrica, dezvoltarea acestui proiect înseamnă venituri din valorificarea activelor existente, din servicii de operare și mentenanță și furnizare de combustibil nuclear (…) La acestea se adaugă și dezvoltarea industriei nucleare românești prin implicare în dezvoltarea proiectului, crearea a mii de locuri de muncă și a unui climat economic și tehnologic atractiv pentru investitori’, a subliniat directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache.

Citeşte şi  Gerea: Memorandumul de intenţie pentru Reactoarele 3 şi 4 va fi semnat luna viitoare

Potrivit sursei citate, Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation, investitorul selectat, au intrat în ultima fază a procedurii de selecție, lansată în luna august 2014, urmând să inițieze procesul de negociere a Acordului Investitorilor și a Actului Constitutiv ale noii companii de proiect.

Noua companie de proiect va fi una de tip „joint-venture”, în care China General Nuclear Power Corporation va deține cel puțin 51% din capitalul social, în conformitate cu Strategia de Continuare a Proiectului Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă, aprobată de Guvernul României în anul 2014.

„Semnarea Memorandumului de Înțelegere reprezintă o etapă foarte importantă în colaborarea cu partenerii români. În contextul extinderii cooperării cu Europa Centrală și de Est, implicarea financiară și expertiza CGN în inginerie și operare, ocupând primul loc în China cu 15 reactoare în operare și 11 în construcție, atestă dezvoltarea relațiilor de cooperare cu Europa Centrală și de Est, în general, și cu România, în mod special (…)’, a adăugat Lulache.

Proiectul Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă presupune construcția a încă două reactoare de tip CANDU 6 pe amplasamentul CNE Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 MWh și o durată de viață de 30 de ani, cu posibilitatea de extindere pe încă 25 de ani. Dublarea capacității de producție la CNE Cernavodă, prin construcția celor două unități este considerat un avantaj competitiv major pe termen mediu și lung, întrucât România deține întreg ciclul de producție nucleară: materii prime (combustibil nuclear fabricație proprie, apă grea), infrastructură de specialitate, resursă umană înalt calificată.

În ceea ce privește contribuția la atingerea țintelor de decarbonizare, prin dublarea capacității nucleare cu alte două reactoare de tip CANDU 6 se va evita eliberarea în atmosferă a aproximativ 12 milioane de tone de CO2/an. Din punct de vedere al eficienței energetice, energia produsă de un singur fascicul de combustibil nuclear este de 1.115 MWh, cantitate echivalentă cu energia produsă de 470 tone de combustibil convențional, 2.220 tone de cărbune brun, 317 tone de petrol și 363.000 Nm3 (metri cubi normali) de gaze naturale, precizează Nuclearelectrica.