Potrivit Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Memorandumul privind justiţia a fost discutat, joi, de asociaţiile magistraţilor cu experţii Comisiei Europene care se află la Bucureşti în perioada 12 – 16 septembrie pentru raportul anual MCV.
Discuţiile, precizează UNJR, s-au axat în principal pe solicitările magistraţilor cuprinse în “Memorandumul privind justiţia”, în care sunt expuse problemele din sistemul judiciar şi se solicită implementarea unor măsuri care să conducă la o “justiţie eficientă, modernă şi de calitate”.
Conform UNJR, experţii MCV au fost de acord că unele probleme ridicate de magistraţi în Memorandum sunt legitime, necesitând o dezbatere şi analiză temeinică.
Reprezentanţii asociaţiilor profesionale au scos în evidenţă necesitatea publicării metodologiei raportului MCV, precum şi numele persoanelor, instituţiilor şi organizaţiilor care oferă opinii cu privire la sistemul de justiţie din România.
“Am constatat că opiniile unor persoane, atât din presă, cât şi din societatea civilă au ajuns să fie citate în MCV ca expertize cu privire la sistemul de justiţie din România, deşi aceste persoane nu au neapărat expertiză juridică”, a spus judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR.
Aceasta a afirmat că “evaluarea justiţiei din România nu poate fi făcută de persoane, instituţii sau organizaţii care rămân în anonimat, însă au implicaţii asupra acestui raport care are consecinţe inclusiv asupra relaţiei României cu partenerii externi”.
UNJR mai precizează că un raport scris privind problemele din justiţie va fi trimis Comisiei Europene de către asociaţiile profesionale ale magistraţilor, în perioada următoare.
Tot joi, experţii Comisiei Europene s-au întâlnit cu conducerea instanţei supreme, în discuţii fiind abordate teme precum cadrul legal şi jurisprudenţa privind incompatibilităţile şi conflictul administrativ de interese, coerenţa şi caracterul unitar al jurisprudenţei şi practicii judiciare după deciziile CCR, caracterul unitar al aplicării Codului de procedură penală, decizii recente interpretative şi relevante ale ICCJ, resurse, volum de activitate, spaţiu şi infrastructură, experienţa cu Codurile penale, precum şi referitoare la confiscarea produselor infracţiunii (confiscarea extinsă), managementul instanţei supreme şi cooperarea cu celelalte instituţii, anunţă ICCJ.
Memorandumul privind justiţia, în care sunt expuse problemele din sistemul judiciar şi sunt solicitate diverse măsuri pentru eficientizarea justiţiei, a fost semnat, până miercuri, de 66 de instanţe şi 25 de parchete, potrivit Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România.
Pe parcursul întâlnirii, arată oficialii ICCJ, reprezentanţii instanţei supreme au evidenţiat evoluţiile în aplicarea mecanismelor de unificare a jurisprudenţei – sesizarea instanţei supreme în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi recursul în interesul legii, precum şi progresele înregistrate la nivelul instanţei supreme în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.