Fetiţa priveşte Luna prin obiectivul telescopului şi dintr-o dată o lumină sclipitoare asemeni unui fulger îi atrage atenţia. Uitându-se cu mai multă atenţie, are surpriza ca pe Lună să vadă casa unui bătrânel care locuieşte în permanenţă acolo, însă din păcate doar de unul singur. Chiar dacă înţelege că rostul lui este în acel loc unde are multe lucruri de rezolvat, pentru că se apropie Sărbătoarea Crăciunului micuţa îşi doreşte să îi trimită un mesaj astfel încât bunicul să ştie că undeva pe Pământ există cineva care se gândeşte la el.
Primele încercări se dovedesc a fi tot atâtea eşecuri pentru că oricât s-ar fi străduit, mesajele ei nu puteau ajunge la Omul de pe Lună. În ziua de Crăciun însă, când sub bradul împodobit toţi ai casei găsesc darurile mult visate, surprinzător şi bunicul nostru primeşte un dar nepreţuit purtat de o mulţime de baloane colorate umplute cu heliu.
Acest dar îi va oferi prilejul ca de acum înainte să privească Pământul şi agitaţia de aici printr-o lunetă care îi va aduce mult mai aproape chipul surâzător al fetiţei.