MESAJE SFANTUL ION: Mesaje de bine şi urări cu „La mulţi ani” cu ocazia soborului Sfântului Ioan Botezătorul
Este ziua ta, Ioana, un nume la fel de pur şi gingaş ca tine! La mulţi ani!
Felicitări, dragul meu Ioan, cu ocazia acestei zile. Îţi urez să fii mereu sănătos şi plin de voie bună. La mulţi ani!
Fie ca Sfântul Ioan să îţi călăuzească paşii spre fericire şi împliniri. La mulţi ani!
Cu ocazia zilei tale de nume, îţi doresc să ai parte de toata bunătatea vieţii, de fericire şi de împliniri.
Fie ca toate împlinirile frumoase, sănătatea şi spiritul acestei zile să te însoţească pretutindeni. Îţi doresc o zi de Sf. Ioan cât mai frumoasă!
Îl sărbătorim pe Sfântul Ioan şi te sărbătorim pe tine. Îmi doresc să fii mereu aşa, blând, bun şi drăguţ cu toţi cei din jurul tău. Eşti un prieten de nădejde şi un adevărat om. Iartă, iubeşte şi trăieşte frumos cu cei din jurul tău.
Un ocean de sănătate, Un munte de noroc, Un camion cu bani, Si un sincer: La mulţi ani, Ioane!
Azi, de ziua numelui, iţi urez şi eu să fii iubit(a) şi să ai parte de tot ce îţi doreşti. La mulţi ani!
Mesaje de Sfântul Ioan – Texte cu urări amuzante!
O viaţă cât mai lungă şi frumoasa şi să n-ai soarta lu’ Ceauşescu’ deşi te cheamă Ion, ca pe Iliescu
La mulţi ani dragă Ioane şi mult noroc în viaţa ta şi să ai atâta fericire câtă plictiseală au babele de pe strada ta
Ti-as ura împlinirea tuturor dorinţelor, dar mi-e teama că dacă se adevereşte, la anul nu o să mai am ce să-ţi doresc
Sa trăieşti 100 de ani ca în Rai şi să te bucuri de soare ca Bianca si Cristea-n Dubai!
La mulţi ani şi îţi doresc ca în viaţă toate necazurile să le învingi, se aude prin vecini că vrei sa te angajezi la pompieri pentru că bei de stingi
– Deşi nu ai multe clase Ioane, tu ai a vieţii scoală, iar cine nu te ştie pe tine, e clar, nu are cultură generala!
E 7 ianuarie şi nu este o iarnă prea grea, dar totuşi o să stau în casa Ioane şi o sa beau în cinstea ta!
Hai noroc şi voie buna, să petrecem împreuna, c-astăzi este o zi mare, şi-i motiv de sărbătoare. La mulţi ani!
La mulţi ani, să ai o sănătate beton, să ai o zi bună şi să n-ai noroc de ghinion!
Mesaje de Sfântul Ioan!
Sănătate, frumuseţe, vise, adevăr, încredere, iubire. De aceste lucruri să ai parte de ziua ta şi în zilele ce vor urma! La Mulţi Ani de Sfântul Ioan!
Fie ca darul iubirii, al fericirii, al împlinirii să fie ale tale începând de astăzi, de ziua ta! La mulţi ani, Ioana!
Fie ca aceasta zi de Sfântul Ioan să te duca pe culmi şi mai înalte de succes şi prosperitate. Să ai o zi frumoasa! La mulţi ani!
De ziua numelui tău, îţi doresc tot binele din lume, noroc, fericire şi sănătate, de toate să ai parte! La mulţi ani, Ioane!
Un cer albastru fără nori, În calea ta să fie, Sa ai în viaţa numai flori, Noroc şi bucurie! La mulţi ani de Sfântul Ioan!
Înlătura tot ce e rău, lasă-l pe Sfântul Ioan să deschidă un capitol fericit din viaţa ta! La mulţi ani cu sănătate, Ioane!
Sa aveţi parte de un an minunat, de zile frumoase si fericire cât cuprinde. La mulţi ani tuturor Ionilor şi Ioanelor!
La mulţi ani de ziua numelui vostru! Numai bucurii, fericire şi zile îmbelşugate!
E o zi când sufletul învinge orice urmă de tristeţe, când tot ce a fost greu ţi se pare uşor. La Mulţi Ani!
E Sfântul Ion, au trecut sărbătorile şi am uitat de sarmale, La Multi Ani Ioana şi sper să se spargă conducta fericirii pe strada vieţii tale
Mesaje cu la MULŢI ANI de Sfântul Ioan (Ion)
La mulţi ani, plini de fericire şi de împliniri! Să te pupe norocul şi să ai numai zâmbete şi soare în calea ta!
Mă bucur că exişti în viaţa mea şi mă bucur ca Sfântul Ion, al cărui nume îl porţi, mi te-a dăruit pentru a mă bucura de prietenia ta sincera şi necondiţionată.
Ne gândim cu toţii la tine şi pentru ca astăzi este o zi specială îţi uram un sincer „La mulţi ani”!
O prietenie sincera, înseamnă întotdeauna o legătura între oamenii cu aceleaşi principii, aceleaşi idealuri, aceleaşi bucurii, aceleaşi lacrimi. O prietenie sinceră este o binecuvântare pentru fiecare din noi, iar prietenia mea cu tine, este o prietenie sinceră, ca un talisman aducător de noroc.
Să-ţi dea Domnul sănătate, judecata înţeleaptă, viaţă lunga pământească, ce doreşti să se împlinească!
Sfântul căruia îi porţi numele să te ocrotească în fiecare zi. La mulţi ani cu împliniri şi momente frumoase în viitor!
Un cer albastru fără nori, În calea ta să fie, Să ai în viaţa numai flori, Noroc şi bucurie! La Mulţi Ani!
Un zâmbet are puterea de a îndrepta totul şi de a umple totul de lumina. Sper sa ai parte de cât mai multe zâmbete în viaţă…La Mulţi Ani!
E o zi când sufletul învinge orice urmă de tristeţe, când tot ce a fost greu ţi se pare uşor. La Mulţi Ani, Ioane!
Îl sărbătorim pe Sfântul Ion şi te sărbătorim pe tine. Îmi doresc să fii mereu blând, bun şi drăguţ cu toţi cei din jurul tău. Eşti un prieten de nădejde şi un adevărat om. Iartă, iubeşte şi trăieşte frumos cu cei din jurul tău.
Fie ca Sfântul Ion să îţi călăuzească paşii spre fericire şi împliniri. La mulţi ani!
– Fie ca toate împlinirile frumoase, sănătatea şi spiritul acestei zile să vă însoţească pretutindeni. Vă doresc o zi de Sf. Ion cât mai frumoasa! La mulţi ani!
SFANTUL ION 2013: Potrivit traditiilor, in ziua Sfantului Ion se incheie perioada Sarbatorilor de iarna, incepute de ziua Sf. Nicolae (6 decembrie). Se zice ca dupa Sf. Ion se boteaza gerul, adica gerul incepe sa nu-si mai face simtita prezenta. Sf. Ion este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele se roaga lui pentru a naste copii sanatosi, fara malformatii. Se zice ca cine nu se veseleste in Ziua Sf. Ion va fi trist tot anul.
Botezul Ionilor şi binecuvântatul minerilor sunt doar două dintre tradiţiile sărbătorite şi azi de oameni, care cred că
ceremoniile au rolul de a întări legătura comunităţii cu valorile creştine.
Sfântul Ioan Botezătorul este unul dintre cei mai iubiţi sfinţi din România. Pe lângă marele număr de persoane care poartă numele de Ion, Ioan, Ioana, Ionel, Ionela ori Ionică sau Ionuţ, există şi tradiţii care sunt păstrate din vremuri imemoriale. În unele zone, în ajunul sărbătorii de Sfântul Ioan Botezătorul, are loc botezatul Ionilor. În comunităţile în care este păstrat acest obicei, Ionii sunt conduşi cu alai la râu. Acolo, preoţii îi „botează”, adică le toarnă pe capete apă luată din râul în care, în prealabil, s-a turnat apă sfinţită cu ocazia liturghiei de Bobotează.
Oamenii cred că această ceremonie are rolul de a întări legătura comunităţii cu valorile creştine şi de a sublinia
angajamentul sătenilor de a respecta valorile creştinismului. În anumite zone, există izvoare care poartă numele Sfântului Ioan. Apa din aceste izvoare este binecuvântată de preoţi de Bobotează, apoi, sătenii merg, în primele ore ale dimineţii de Sfântul Ioan să ia apă din izvor. Există credinţa, în unele comunităţi, că dacă oamenii privesc noaptea într-un vas cu apă neîncepută luată din Izvorul Sfântului Ioan şi dacă au inima curată, pot să întrevadă elemente din viitorul lor.
O altă tradiţie este binecuvântatul minerilor. La Ocna Dej, de exemplu, preotul din comunitate îi binecuvântează în ajunul zilei de Sfântul Ioan pe minerii care coboară în adâncul minei de sare. Astfel, aceştia au credinţa că vor fi feriţi de probleme tot anul care începe. Apa sfinţită este păstrată într-un butoi depozitat în naosul unei capele subterane, sculptate în sare, la o adâncime de peste 120 de metri sub scoarţa pământului şi în care minerii ajung după ce străbat un tunel lung de doi kilometri, scobit în sare. Capela îi este dedicată protectoarei minerilor, Sfânta Varvara. Însă unul dintre sfinţii preferaţi ai minerilor este Sfântul Ioan Botezătorul, care are un vitraliu dedicat special în capela subpământeană.
Acest lucru are o explicaţie curioasă. În Biserica Romano-Catolică, sfântul protector al minerilor este Sfântul Jan (Ioan) Nepomouk, aşa cum în tradiţia bizantină, ortodoxă şi greco-catolică, protectoarea minerilor este Sfânta Varvara. Cum Ocna Dej, care este o suburbie a oraşului Dej, este o comunitate multietnică şi multiconfesională, diferite tradiţii au fuzionat. Pentru mulţi dintre mineri, nu există o diferenţă prea mare între Sfântul Ioan Nepomouk şi Sfântul Ioan Botezătorul. Ei ştiu doar că Sfântul Ioan este protectorul lor. Iar tradiţiile Sfântului Ioan Nepomouk şi Sfântului Ioan Botezătorul s-au suprapus peste cea a Bobotezei, care presupune binecuvântarea apei. În timp, minerii au ajuns să fie binecuvântaţi cu apă sfinţită de Bobotează, dar se roagă deopotrivă Sfântului Ioan şi Sfintei Varvara.
Ioan este un nume iudaic: „Iohanan” prescurtare din „Iehohanan” si inseamna „Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte multi romani poarta numele de Ion (forma neaosa), Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie in diferite variante: Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionut, Onut, Ionela, Nela, Ionica sau Oana, alcatuind cea mai bogata familie onomastica din Romania.In aceasta zi de sarbatoare nu lipsesc nici traditiile si obiceiurile populare. In trecut de Sfantul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordanitul femeilor, un ritual din care s-a mai pastrat doar ospatul final, ospat ce incheie astfel ciclul sarbatorilor de iarna. Iordanitul femeilor avea un ritual strict, in care nevestele batrane le primeau in grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la rau sa le stropeasca si apoi faceau o masa comuna.
„In multe sate din Maramures se mai tine obiceiul Vergelului sau, altfel spus, spargerea Craciunului. Fetele de maritat pregatesc cosuri cu bautura si mancare. Feciorii merg si iau fetele de acasa si le dic in curtea unde se tine Vergelul. Tot ei sunt si cei ce platesc muzicantii. In hora intra fetele ce se vor marita in acest an si formeaza viitoarele cupluri, toata petrecerea incheiundu-se cu un ospat comun, care sparge perioada sarbatorilor de iarna”, a declarat pentru citynews.ro conferentiar universitar Delia Suiogan.
Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de „Sânt-Ion”, „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”. Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.
Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice. În ziua de Sfânt Ion există obiceiul „Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se „iordănesc”.
Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este „Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul
Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.
Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.Se spune conform tradiției populare că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
SFANTUL ION: Potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, 1.957.468 de cetățeni români, dintre care 1.429.887 bărbați și 527.581 femei, poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul.
Din totalul româncelor, 369.219 se numesc Ioana, 140.333 — Ionela, 11.323 — Nela, iar 6.706 — Ionelia. Majoritatea bărbaților se numesc Ioan — 521.561, Ion — 418.448, Ionuț — 317.270, Ionel — 146.035, Nelu — 21.847 sau Ionică — 4.726.
Pe 7 ianuarie, Biserica îl prăznuieşte pe Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul. De ce acum? Pentru că, după fiecare sărbătoare importantă, se sărbătoreşte şi sfântul care a participat la ea. În aceast caz, a doua zi după Bobotează, îl sărbătorim şi pe cel care L-a botezat pe Hristos în Iordan.
Sfântul a fost vărul după trup al Mântuitorului, născut în chip minunat din Elisaveta şi Zaharia, pe când aceştia nu mai sperau că vor avea copii, fiind prea bătrâni. A tresăltat în pântecele mamei sale, atunci când aceasta s-a întâlnit cu Fecioara Maria care-L purta pe Iisus.
A dus o viaţă sfântă şi s-a retras în pustie postind şi rugându-se. Oamenii veneau la el pentru a-i cere sfatul, iar Sfântul Ioan le spunea să se pocăiască, îi îndruma să ducă o viaţă curată şi-i boteza pentru iertarea păcatelor. Nu dădea nimănui să facă mai mult decât poate: vameşilor, care nu erau iubiţi pentru că luau mită şi erau în slujba romanilor, le spunea doar să fie corecţi. Tot aşa, ostaşilor le spunea să se mulţumească cu leafa lor.
Totuşi, nu era indulgent şi şi-a atras duşmănia Irodiadei, soţia lui Irod, pentru că i-a mustrat că trăiau împreună pe când primul soţ al acesteia mai era încă în viaţă. Se ştie că a fost omorât la cererea ei, după ce fiica ei, Salomeea a dansat în faţa lui Irod la ospăţul de ziua lui. Când regele i-a spus fetei că poate să-i ceară orice drept răsplată, aceasta, la sugestia mamei, i-a cerut capul lui Ioan Botezătorul.
SFANTUL ION: Rugăciune către Sfântul Ioan Botezătorul
„Sfinte Ioane Botezătorule, tu ai fost chemat de Dumnezeu încă dinainte de naştere să-i pregăteşti pe oameni pentru venirea Fiului Său, iar mulţimile atrase de faima sfinţeniei tale şi de puterea Duhului Sfânt, asemănător cu al profetului Ilie, primeau botezul pocăinţei în semn de convertire la Dumnezeu. Tatăl ceresc ţi-a destăinuit pe Fiul Său Om-Dumnezeu când a voit să fie botezat de tine şi tu l-ai făcut cunoscut ucenicilor tăi zicând „Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii”. Tu ai voit să-ţi jertfeşti viaţa pentru a apăra sfinţenia căsătoriei, înfruntându-l pe regele Irod. Te rugăm mijloceşte la Dumnezeu, ca să-L urmăm tot timpul vieţii noastre, iar la sfârşit să-L preamărim pentru toată veşnicia. Amin.”
Ziua Sfântului Ion Botezătorul reprezintăîncheierea oficială a sărbătorilor de iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie.
Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”,“Înaintemergătorul Domnului” sau“Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.
Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.
În ziua de Sfânt Ion există obiceiul “Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se “iordănesc”.
Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.
Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.
Se spune conform tradiției populare că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
De Sfantul Ion, toată lumea trebuie să se veselească. Citeşte şi
SFANTUL ION: Potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, 1.957.468 de cetățeni români, dintre care 1.429.887 bărbați și 527.581 femei, poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul.
Din totalul româncelor, 369.219 se numesc Ioana, 140.333 — Ionela, 11.323 — Nela, iar 6.706 — Ionelia. Majoritatea bărbaților se numesc Ioan — 521.561, Ion — 418.448, Ionuț — 317.270, Ionel — 146.035, Nelu — 21.847 sau Ionică — 4.726.
Pe 7 ianuarie, Biserica îl prăznuieşte pe Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul. De ce acum? Pentru că, după fiecare sărbătoare importantă, se sărbătoreşte şi sfântul care a participat la ea. În aceast caz, a doua zi după Bobotează, îl sărbătorim şi pe cel care L-a botezat pe Hristos în Iordan.
SFANTUL ION: Un copil mult aşteptat
Sfântul a fost vărul după trup al Mântuitorului, născut în chip minunat din Elisaveta şi Zaharia, pe când aceştia nu mai sperau că vor avea copii, fiind prea bătrâni. A tresăltat în pântecele mamei sale, atunci când aceasta s-a întâlnit cu Fecioara Maria care-L purta pe Iisus.
A dus o viaţă sfântă şi s-a retras în pustie postind şi rugându-se. Oamenii veneau la el pentru a-i cere sfatul, iar Sfântul Ioan le spunea să se pocăiască, îi îndruma să ducă o viaţă curată şi-i boteza pentru iertarea păcatelor. Nu dădea nimănui să facă mai mult decât poate: vameşilor, care nu erau iubiţi pentru că luau mită şi erau în slujba romanilor, le spunea doar să fie corecţi. Tot aşa, ostaşilor le spunea să se mulţumească cu leafa lor.
Totuşi, nu era indulgent şi şi-a atras duşmănia Irodiadei, soţia lui Irod, pentru că i-a mustrat că trăiau împreună pe când primul soţ al acesteia mai era încă în viaţă. Se ştie că a fost omorât la cererea ei, după ce fiica ei, Salomeea a dansat în faţa lui Irod la ospăţul de ziua lui. Când regele i-a spus fetei că poate să-i ceară orice drept răsplată, aceasta, la sugestia mamei, i-a cerut capul lui Ioan Botezătorul.
SFANTUL ION: Rugăciune către Sfântul Ioan Botezătorul
„Sfinte Ioane Botezătorule, tu ai fost chemat de Dumnezeu încă dinainte de naştere să-i pregăteşti pe oameni pentru venirea Fiului Său, iar mulţimile atrase de faima sfinţeniei tale şi de puterea Duhului Sfânt, asemănător cu al profetului Ilie, primeau botezul pocăinţei în semn de convertire la Dumnezeu. Tatăl ceresc ţi-a destăinuit pe Fiul Său Om-Dumnezeu când a voit să fie botezat de tine şi tu l-ai făcut cunoscut ucenicilor tăi zicând „Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii”. Tu ai voit să-ţi jertfeşti viaţa pentru a apăra sfinţenia căsătoriei, înfruntându-l pe regele Irod. Te rugăm mijloceşte la Dumnezeu, ca să-L urmăm tot timpul vieţii noastre, iar la sfârşit să-L preamărim pentru toată veşnicia. Amin.”
Ziua Sfântului Ion Botezătorul reprezintăîncheierea oficială a sărbătorilor de iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie.
Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”,“Înaintemergătorul Domnului” sau“Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.
Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.
În ziua de Sfânt Ion există obiceiul “Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se “iordănesc”.
Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.
Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.
Se spune conform tradiției populare că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
De Sfantul Ion, toată lumea trebuie să se veselească. Citeşte şi