Mesajul lui Ludovic Orban către Viktor Orban: „Blocarea adoptării unei decizii privind Planul de relansare afectează întreaga UE, inclusiv pe cetăţenii din Ungaria şi Polonia”, a declarat Ludovic Orban într-un interviu acordat Agenţiei France-Presse.
Premierul Orban a îndemnat, joi, Ungaria şi Polonia să renunţe la blocarea procedurilor de adoptare a bugetului Uniunii Europene şi a Fondului de relansare economică, argumentând că sunt afectaţi toţi cetăţenii europeni de actualul impas.
Premierul României s-a declarat încrezător că „în final se va ajunge la un acord”, dar a respins argumentele Ungariei şi Poloniei, care se opun introducerii mecanismului privind respectarea normelor statului de drept. „Respectarea standardelor statului de drept reprezintă o garanţie pentru fiecare contribuabil că banii vor fi cheltuiţi corect, în interes public”, a subliniat Ludovic Orban în interviul acordat AFP, potrivit France 24.
„Guvernele ţărilor care se opun condiţionalităţilor trebuie să înţeleagă că este necesar să fie construită încrederea publică în acest program, care este extrem de important pentru relansarea economiei întregii Europe, în beneficiul cetăţenilor din Polonia şi Ungaria”, a argumentat Ludovic Orban într-un alt interviu, acordat site-ului Politico.eu. „Nu cred că un guvern le poate spune propriilor cetăţeni că acest plan ar trebui blocat. Toţi contribuabilii din statele membre UE trebuie să aibă garanţia că banii sunt folosiţi corect”, a subliniat premierul României.
Ungaria şi Polonia sunt criticate frecvent de Uniunea Europeană pentru situaţia statului de drept. La rândul său, România a fost criticată în perioada 2017-2019 din cauza reformelor în domeniul judiciar, notează France 24.
Însă Ludovic Orban afirmă că situaţia s-a îmbunătăţit în România. „Aici, în România, noi ne-am făcut tema şi acum chiar este stat de drept”, a declarat premierul.
Ungaria şi Polonia au blocat, luni după-amiază, o procedură necesară adoptării Bugetului multianual comunitar şi Planului european de relansare economică. În cursul unei reuniuni a ambasadorilor UE, reprezentanţii Ungariei şi Poloniei au blocat procedura Deciziei Propriilor Resurse, necesară aprobării Fondului UE de relansare economică. La rândul său, Slovenia a formulat joi obiecţii privind mecanismul în domeniul statului de drept.
Ungaria şi Polonia au semnalat în mai multe rânduri că nu sunt de acord cu noul mecanism privind respectarea normelor statului de drept, avertizând că ar putea bloca aprobarea bugetului multianual comunitar şi a Fondului de relansare economică.
Preşedinţia germană a Consiliului UE tocmai a ajuns la un acord cu Parlamentul European privind bugetul comunitar pentru perioada 2021-2027. Dar, pentru a intra în vigoare, proiectul de buget multianual, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, şi Fondul de relansare de 750 de miliarde de euro trebuie aprobate formal de Parlamentul European şi de Consiliul UE. Votul în Consiliul UE este prin unanimitate, astfel că un singur stat membru poate bloca adoptarea deciziei.
Bugetul UE, în aer. Ungaria şi Polonia au blocat prin veto bugetul multianual
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a avertizat recent, într-o scrisoare trimisă liderilor Uniunii Europene, că va bloca aprobarea proiectului de buget multianual dacă va fi introdusă clauza privind respectarea normelor statului de drept. „Deşi Ungaria se simte obligată să coopereze, în contextul noilor evoluţii, este posibil să nu asigurăm unanimitatea care este necesară pentru aprobarea formală a proiectului bugetar decis în iulie”, a transmis Viktor Orban în scrisoare. Viktor Orban consideră că mecanismul privind respectarea statului de drept conţine „definiţii neclare privind încălcarea normelor”, astfel că „pot apărea abuzuri politice”.
Preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns la un acord cu negociatorii Parlamentului European privind un mecanism de condiţionare a accesului la fonduri comunitare de respectarea normelor statului de drept, un sistem care ar putea funcţiona prin majoritate calificată. Acordul provizoriu a fost obţinut pe baza recomadărilor formulate la summitul Consiliului European desfăşurat în iulie şi trebuie aprobat formal de Consiliul UE şi de Parlamentul European. Conform unor oficiali UE citaţi de publicaţia germană Der Spiegel, Comisia Europeană va formula propunerile oficiale de sancţionare a unui stat care nu respectă normele statului de drept. Decizia de sancţionare va fi luată de Consiliul UE prin majoritate calificată: voturile a 15 state UE, reprezentând 65% din populaţia UE (o procedură numită şi regula „dublei majorităţi”).
Mesajul lui Ludovic Orban este similar cu cel trimis de preşedinte cancelarului Angela Merkel. Klaus Iohannis şi cancelarul german Angela Merkel au avut o convorbire telefonică, la solicitarea acesteia, iar discuţiile au vizat bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, transmite Administraţia Prezidenţială. Şeful statului i-a transmis cancelarului german că România „a susţinut de la început instituirea unei condiţionalităţi privind respectarea principiilor statului de drept în gestionarea bugetului Uniunii Europene şi, în consecinţă, susţine acordul obţinut de Preşedinţia germană pe acest dosar”.
„Discuţia a avut loc în pregătirea reuniunii, din această seară, a membrilor Consiliului European, în format videoconferinţă, dedicată aspectelor legate de gestionarea pandemiei de COVID-19. Cancelarul Germaniei i-a transmis condoleanţe Preşedintelui României pentru victimele incendiului care a avut loc la Secţia ATI a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ şi a exprimat speranţa că cei răniţi se vor recupera într-un timp cât mai scurt”, arată Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat de presă.
Cei doi au abordat evoluţiile din cele două ţări şi măsurilor luate în contextul pandemiei de COVID-19.
Preşedintele Iohannis a subliniat faptul că răspândirea virusului la nivelul UE rămâne îngrijorătoare, situaţie în care coordonarea şi cooperarea dintre statele membre trebuie consolidată, mai indică sursa citată.
Un alt subiect a fost cel legat de negocierile privind bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027, precum şi Planul european de redresare economică.
Şeful statului „a precizat că România a susţinut constant necesitatea finalizării cât mai rapide a acestor negocieri. Din acest motiv, partea română a făcut dovada unei abordări constructive şi responsabile, fiind de acord cu propunerile de compromis negociate de Preşedinţia germană a Consiliului UE cu Parlamentul European”.
Klaus Iohannis a subliniat că România a susţinut de la început „instituirea unei condiţionalităţi privind respectarea principiilor statului de drept în gestionarea bugetului Uniunii Europene şi, în consecinţă, susţine acordul obţinut de Preşedinţia germană pe acest dosar”, conchide sursa menţionată.