Meteahna băuturii la români datează din cele mai vechi timpuri. În urmă cu un secol, inclusiv sugarilor li se dădea să bea ţuică

Consumul de alcool în urmă cu 100-150 de ani era un stil de viaţă. Ba, chiar, şi sugarii erau alimentaţi cu licori alcoolice. Medicii erau disperaţi încercând pe orice cale să-i scape pe consumatori de acest viciu atât de dăunător sănătăţii.

În secolul al XIX-lea, când noile tehnologii din agricultură nu pătrunseseră încă în satul românesc, ţăranii aflându-se la cheremul arendaşilor şi muncind din greu, îşi găseau liniştea şi refugiul în paharul cu alcool.

„Săteanul bea rachiu în tot cursul anului, băutura lui de dimineaţă şi înaintea fiecărei mâncări este rachiul. La muncă, săteanul crede în rachiu ca într-o fântână de puteri, iată pentru ce oricine are muncă la el sau la altul rachiul trebuie să-l aibă”, preciza în 1895, doctorul Manolescu, citat în lucrarea „România medicilor”, scrisă de Constantin Bărbulescu.

„Ţuica se consumă în mod excesiv prin aceea ce poporaţiunea rurală decade moraliceşte şi fiziceşte. Rachiul mai trece în faţa ţăranului de o panacee aproape contra tuturor boalelor; fiecare oră de repaos se petrece în beţie”, preciza şi medicul Crăniceanu, citat în ”România medicilor”.

Alte articole

Cum să faci bani ca să bei alcool. Se caută 3.500 de doritori care să accepte jobul

Cel puţin 100 de persoane au murit după ce au consumat alcool contrafăcut în Turcia

Citeste si Situaţie fără precedent la pompe funebre! O antreprenoare vindea cadavrele pentru organe, iar rudelor le înmâna urne cu cenuşă falsă

Consumul de alcool, transmis peste secole din tată în fiu

Potrivit statisticilor vremii, România rurală avea o problemă serioasă cu alcoolul la finele secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, scrie adevarul.ro.

Meteahna alcoolului o aveau mai cu seamă ţăranii săraci. Locuinţele acestora erau dărăpănate, copiii le erau murdari şi neîngrijiţi, iar ei erau plini de griji pe care şi le înecau în alcool.

La finele secolului al XIX lea, aproximativ 24% din populaţia din zona Moldovei era alcoolică, viciu care era prezent la 20 şi 30% din populaţia României.

Aproximativ 12.5 litri de alcool pur se consuma anual pe cap de locuitor.

Consumul de alcool era mai mare în mediul rural decât în urban. În mediul rural dar şi în mahalalele târgurilor până şi copiilor li se dădeau să consume băuturi alcoolice.

„Îi adapă, pe copii, cu vin, cu rachiu, chiar când încă sug”, constata medicul Constantin Caradaş, citat de Andrei Oişteanu în lucrarea sa „Narcotice în cultura română”.  Tot în lucrarea lui Andrei Oişteanu găsim şi o mărturie a lui Felix Aderca, petrecut în mahalaua Craiovei în perioada interbelică. „Carolina deveni foarte veselă; rupse copilul de la ţâţă şi îi dete vin din fundul paharului”.

Citeste si „Mica Romă”, localitatea din Maramureş cu peisaje idilice şi obiective turistice unice şi bizare: şoseaua pe care maşinile coboară… la deal, poarta la care curge pălincă şi locurile care poartă urmele haiducului Pintea