Metoda prin care băncile românești obțin două milioane de euro din dobânzi. Cum este afectată economia

Pe parcursul întregului prim trimestru din 2024, excedentul mediu de lichiditate în piața interbancară a fost de aproximativ 50 miliarde de lei pe zi. Aceste cifre evidențiază faptul că băncile dispun de o cantitate semnificativă de lichidități, însă preferă să le plaseze la Banca Națională a României (BNR) la o dobândă de 6%, în loc să acorde mai multe credite.

Practic, surplusul de lichiditate este direcționat de către bănci către depozite pe termen scurt la BNR, prin intermediul facilității de depozit, la o rată de dobândă de 6%. Având în vedere un nivel mediu al depozitelor de 10 miliarde de euro (echivalent) pe zi în primul trimestru, depozitele plasate de către băncile comerciale la BNR la această dobândă aduc câștiguri de aproximativ 2 milioane de euro pe zi doar din dobânda obținută.

Citește și: Concediile considerate contribuții la stabilirea pensiei. Anunțul făcut de Simona Bucura Oprescu

Această situație ridică întrebări cu privire la modul în care băncile își gestionează lichiditățile și potențialul de creditare al economiei. Dacă băncile ar decide să plaseze o parte semnificativă sau chiar întreaga sumă de bani din conturile curente ale românilor la BNR pe termen scurt, câștigurile lor ar putea ajunge la miliarde de euro.

Alte articole

Un expert BNR anunţă vremuri grele pentru români. „Modelul bazat pe forţă de muncă ieftină îşi atinge limitele”

Alertă BNR pentru românii cu bani la saltea și bijuterii din aur

În contextul unei astfel de abordări, este important să se analizeze implicațiile asupra accesului la credit și asupra costului creditului pentru agenții economici și pentru populație. De asemenea, autoritățile de reglementare ar putea fi nevoite să ia în considerare măsuri pentru a încuraja băncile să utilizeze lichiditățile disponibile în sprijinul creșterii economice și al dezvoltării durabile a sistemului financiar.

Citește și: Ce se întâmplă cu salariul minim după alegeri. Dispute în coaliţie, ce vrea PSD şi de ce se opune PNL