MFE: România nu a absorbit fonduri europene de aproape 3 miliarde de euro

„În ceea ce priveşte infrastructura mare, ea a fost împărţită pe două Autorităţi de Management: una, cea de la Mediu cu POS Mediu, şi o alta la POS Transport. Pe partea de transport, pot să vă recunosc faptul că, în momentul de faţă, ne apropiem de sumele finale. Sunt circa două miliarde de euro neabsorbiţi. Pe partea de mediu avem circa un miliard de euro. Deci, vorbim despre trei miliarde de euro care au stat la dispoziţia României în perioada 2007 — 2015, deci într-o perioadă de criză a României în care noi nu am absorbit aceşti bani. Partea curioasă este alta, faptul că se spune că nu au fost proiecte.

O analiză făcută pe proiectele care nu au fost finalizate la termen, ajungem la o sumă aproape identică, de trei miliarde de euro, mai exact 2,8 miliarde de euro, din care pe infrastructură mare de circa 1,8 miliarde de euro, alocare UE pe Transport, şi un miliard de euro pe Mediu, care reprezintă proiecte fazate, adică nefinalizate în perioada anterioară. Tragedia face ca aceste sume pe care nu am putut să le absorbim în ciclul precedent vor mânca din noul buget al POIM-ului — Programul Operaţional Infrastructură Mare. Asta înseamnă că din sumele alocate pentru acest nou program, circa 30% sunt deja contractate şi în derulare, adică sunt acele care nu s-au finalizat’, a explicat Dascălu.

Oficialul MFE a menţionat, totodată, că pe segmentul Infrastructură Mare, România are la dispoziţie 11,9 miliarde de euro, din care 9,4 miliarde de euro înseamnă alocarea de la Uniunea Europeană.

‘Ne dorim foarte multă transparenţă în perioada scurtă care ne-a rămas la guvernare. Vrem să rezolvăm cât mai multe probleme dintre cele existente. Sunt probleme multe, acumulate în muţi ani de zile, fără a face niciun reproş unei anumite guvernări. Prima acţiune pe care am avut-o vizavi de deschidere a fost aceea de a invita antreprenorii generali din piaţă, pentru că ne interesa foarte mult părerea lor.

Alte articole

România a depăşit pragul istoric de 100 de miliarde de euro, fonduri nerambursabile, primite de la UE, la 18 ani de la aderare

Ce ”minuni” mai fac fondurile europene. Sute de bătrâni fără ajutor din Arad vor beneficia, la domiciliu, de mese calde, consultații medicale și alte servicii

Sunt multe proiecte mari în ţară care s-au împotmolit şi asta a dus la lipsă a absorbţiei de fonduri europene. Pe partea de infrastructură mare, care cuprinde infrastructura de transport (rutier, feroviar, naval, aerian), pe partea de mediu (apă, canal, staţii de epurare) şi pe ceea ce înseamnă energie, este un buget foarte mare alocat pentru perioada 2014-2020, respectiv 11,9 miliarde de euro, din care alocarea strict a Uniunii Europene este de 9,4 miliarde de euro. Semnificativ este şi aportul venit prin Programul Operaţional Regional, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, unde avem circa 8,25 miliarde de euro la dispoziţie, din care partea de fonduri UE este de 6,6 miliarde de euro. Deci, dacă vorbim strict de fonduri europene, 6,6 miliarde plus cei 9,4 miliarde duc la suma de 16,6 miliarde de euro care stau la dispoziţia României pentru perioada următoare, până în anul 2020. şi mult timp nu a mai rămas…’, a subliniat Emanoil Radu Dascălu, conform Agerpres.

Potrivit secretarului de stat, ‘în perioada aceasta încercăm să analizăm ce s-a întâmplat şi să tragem câteva concluzii cât mai rapid pentru a lucra la îmbunătăţirea situaţiei’.

‘Dacă nu vom avea pe partea autorităţilor contractante persoane care să fie competente şi prin competenţă să-şi asume şi responsabilităţi pentru decizii nu vom ajunge nicăieri’, a adăugat Dascălu.

Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) organizează, marţi, conferinţa cu tema ‘Mecanisme pentru o piaţă în dezvoltare’, eveniment iniţiat în raport cu situaţia economica la zi.

Participanţii din cadrul conferinţei îşi propun ca, în această ediţie, să identifice mecanisme pentru o piaţă a construcţiilor în dezvoltare. Temele centrale ale evenimentului se concentrează pe: ce modificări apar şi cum va evolua structura cererii de lucrări în construcţii, cât de implicaţi vor fi antreprenorii şi firmele de execuţie de construcţii, cum se prezintă segmentul de investiţii, proiecte şi finanţare în construcţii şi alte aspecte practice referitoare la programele de dezvoltare, care este ponderea investiţiilor în construcţii şi ce impact are aceasta asupra sectorului, ce modalităţi de eficientizare a resurselor publice în noua lege a achiziţiilor pot fi implementate.