El a anunţat pe Twitter că a luat decizia de a nu candida la congresul Partidul Popular European de la Helsinki, de pe 7 şi 8 noiembrie. „Am decis să nu candidez pentru nominalizarea ca principal candidat al Partidului Popular European (PPE) în cadrul alegerilor europene”, a postat el.
Citeşte şi Viorica Dăncilă, o nouă gafă la dezbaterea din grupul socialist din PE. Ivan: Am aflat că jandarmeriţa a fost bătută de „protestanţi”
Michel Barnier era menţionat frecvent de presă printre posibilii succesori ai luxemburghezului Jean-Claude Juncker, chiar dacă mulţi considerau că ar putea fi dezavantajat de calendarul din ce în ce mai strâns de negocieri cu Marea Britanie, a cărei ieşire din UE este prevăzută pentru sfârşitul lui martie 2019.
În 2014, el a candidat în cadrul PPE pentru a primi nominalizarea care-l transforma într-un favorit pentru preşedinţia Comisiei Europene, dar formaţiunea l-a preferat în cele din urmă pe Juncker.
Citeşte şi Jean Claude Juncker propune excluderea din PPE a partidului Fidesz din Ungaria
Pentru moment, numai germanul Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European, s-a lansat oficial în cursa pentru preşedinţia Comisiei Europene, pe data de 5 septembrie.
Printre rivalii săi potenţiali este şi fostul şef al guvernului finlandez Alexander Stubb, care ar putea să-şi anunţe candidatura pentru nominalizarea PPE săptămâna viitoare.
În conformitate cu procesul aşa-numit „Spitzenkandidaten”, politicienii nominalizaţi de formaţiunile politice europene drept capi de listă la alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor devin automat candidaţi la preşedinţia Comisiei Europene. PPE este până în prezent singurul partid european care a anunţat data congresului în care va desemna candidatul oficial pentru preşedinţia Comisiei Europene.