Micii, de unde se trag şi cine le-a dat numele. Istoria mititeilor

Se pare ca istoria mititeilor a inceput la restaurantul „La Iordache”, din Str. Covaci nr. 3, iar nasul lor, adica cel care le-a dat numele de mici, a fost umoristul N.T. Orasanu.

Povestea se petrece la sfarsit de secol al XIX-lea – primele decenii ale secolului al XX-lea, la restaurantul Iordache, supranumit „La o idee”, de pe strada Covaci nr. 3, aflata in centrul istoric al Capitalei.

Citeşte şi POVESTEA MITITEILOR. Vezi faimoasa reţetă de mici de la Carul cu Bere

Cladirea exista si acum. Pana mai ieri era un magazin cu mobila de lux al Consignatiei. Cine n-a auzit in acea vreme de acest local? Scriitori, politicieni, diplomati, militari, ziaristi, artisti ai Bucurestilor i-au trecut pragul. Se spune ca si-ar fi capatat o faima mai mare din ziua in care poetul si gazetarul N.T. Orasanu, intr-un moment de inspiratie umoristo-gastronomica, i-a alcatuit un meniu original, botezand in stilul sau mucalit preparate, bauturi etc.

Alte articole

Din ce sunt făcuți micii de la Selgros. Românii cred că sunt cei mai buni, dar nu se uită niciodată pe etichetă

Doi canadieni fascinați de bucătăria românească au furat rețetele și și-au făcut mici și papanași acasă: „Trebuie să mai lucrăm puțin la formă, dar gustul este bun”

Nepretuitul memorialist C. Bacalbasa a consemnat lista de bucate à la Orasanu: painea – o abundenta, gheata – crema de Siberia, scobitoarea – o baioneta, tacamul – un regulament, tuica – o idee, bonul – protocolul, carnati mici – mititei, carnati mari – patricieni, ardeiul rosu – o torpila, varza acra – originara de la Belgrad, sticluta de vin de 1/4 – o pricina, ocaua de vin si borviz la racoritoare – o baterie, apa – o naturala, pahare pentru vin – semiplutoane, cafea turceasca – un taifas.

Citeşte şi Mici a la Cocoşatu: Reţeta mititeilor minune

Tot aici, La Iordache, se carcoteste ca a inceput si istoria mititeilor. Intr-una din seri, cand consumul „infometatilor” a facut ravagii, se terminase rezerva de mate pentru carnati. Hazosul ziarist ii numea patricieni.

In fata acestei situatii neprevazute, patronului Iordache i-a venit inspiratia sa friga „patricienii” pe gratar fara invelis, dar intr-o forma mai mica. La tocatura, insa, Iordache a mai adaugat cateva condimente: chimen, cimbru, piper, bicarbonat si putin salpetru. Din acea seara, ei au devenit specialitatea casei, primind denumirea de „mici”, „botezatorul” lor fiind Orasanu.