Potrivit datelor de la Ministerul Educaţiei, 6.664 de candidați s-au înscris pentru funcția de director şi 2.312 pentru funcția de director adjunct. Gradul de înscriere pentru funcția de director în raport cu posturile vacante la nivel național (6.549) a fost de 101,77%, în timp ce pentru funcția de director adjunct (2.505 posturi vacante), gradul de înscriere s-a situat la 92,30%.
În Bucureşti, un număr de 439 de candidați s-au înscris la concursul pentru ocuparea funcțiilor de directori de unități de învățământ preuniversitar și 173 pentru funcțiile de directori adjuncți, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al IȘMB, Marian Banu. Potrivit acestuia, sunt scoase la concurs 423 de funcții de directori și 216 pentru directori adjuncți. Marian Banu a precizat că în cazul a 10% din unitățile de învățământ nicio persoană nu și-a depus candidatura. Un candidat s-a înscris, însă, la concursul pentru funcția de director la 10 unități de învățământ. Pentru concursul de directori au fost organizate trei centre: Colegiul Național „I. L. Caragiale”, Colegiul Economic Viilor și Școala Gimnazială nr. 195.
Conform metodologiei de organizare a concursului, la PROBA SCRISĂ pot participa doar candidaţii ale căror dosare de înscriere au fost admise de comisiile de verificare. Mai precis, în urma evaluării dosarelor, la proba scrisă sunt așteptați 6.502 candidați pentru funcția de director și 2.257 de candidați pentru funcția de director adjunct.
Accesul candidaților în săli se face în intervalul orar 9:00 – 9:30. Candidații, responsabilii de sală și supravegehtorii nu pot pătrunde în sălile de examen cu manuale, materiale documentare ajutătoare, genți, telefoane sau alte mijloace de comunicare la distanță. Sunt interzise, de asemenea, comunicarea între candidați sau cu exteriorul, respectiv transmiterea ori schimbul de foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale ce ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor. Încălcarea acestor dispoziții va fi asimilată ca fraudă sau tentativă de fraudă și va atrage eliminarea candidatului din concurs dar și pierderea dreptului de a ocupa o funcție de conducere, îndrumare și control pentru o perioadă egală cu două mandate.
CITEŞTE ŞI: Concursurile pentru directori de şcoli vor fi monitorizate audio-video
Membrii comisiilor de concurs vor evalua testul-grilă în aceeași zi, după expirarea duratei maxime de rezolvare, în prezența candidaților și a 2 martori aleși succesiv dintre candidați. Rezultatele probei scrise nu se contestă.
Pentru fiecare probă de concurs punctajul maxim este de 50 de puncte, iar punctajul minim de promovare a probei este de 35 de puncte. Sunt declarați „admiși” candidații care au realizat un punctaj de cel puțin 35 de puncte pentru fiecare probă și din cumularea punctajelor celor trei probe de concurs, un punctaj total de cel puțin 105 puncte.
Ulterior candidaţii vor susţine alte două probe: ANALIZA CV-ULUI (realizată în plenul comisiei de concurs, în prezența candidatului, prin acordarea de puncte potrivit criteriilor și punctajelor prevăzute de metodologie şi pe baza documentelor din dosarul de înscriere care dovedesc cele afirmate în CV), respectiv UN INTERVIU în fața comisiei de concurs, în care se apreciază scrisoarea de intenție, calitatea și susținerea de către candidația ofertei manageriale și a unui plan operațional pentru un an, cu o durată de maximum 30 de minute, conform criteriilor și punctajelor din metodologie.
Toate probele sunt obligatorii și sunt monitorizate de observatorii desemnați de Ministerul Educației.
Este declarat „promovat” la concurs, candidatul „admis” care a obținut cel mai mare punctaj total. În cazul egalității de punctaj, este declarat „promovat” candidatul care a realizat cel mai mare punctaj la proba scrisă. Dacă și în această situație egalitatea se păstrează, pentru unitățile de învățământ cu filiera tehnologică, este declarat „promovat” candidatul care este de specialitate: inginer, economist, medic etc., după caz, iar la filiera vocațională, cel care are specialitatea corespunzătoare profilului predominant al unității de învățământ, iar pentru celelalte unități de învățământ este declarat „promovat” candidatul care a realizat cel mai mare punctaj la proba de interviu. Dacă și în această situație egalitatea persistă, este declarat „promovat” candidatul care a realizat cel mai mare punctaj la proba de evaluare a CV-ului.
CALENDARUL PROBEI SCRISE din cadrul concursului pentru ocuparea funcţiilor de director în şcoli
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a constatat că prevederile unui alineat din Ordinul ministrului Educaţiei, prin care se stabileşte metodologia de desfăşurare a concursului de directori şi directori adjuncţi de şcoli discriminează direct, pe criteriul rudeniei. Alineatul respectiv prevede că persoanele care se află în relaţie de soţi şi rude de gradul I nu pot ocupa concomitent funcţii, astfel încât unul dintre ei să se afle într-o poziţie de conducere faţă de celălalt. Ministerul Educaţiei a transmis că măsura respectivă nu generează situaţii discriminatorii, ci previne apariţia conflictelor de interese.
Sesizări privind nereguli grave în organizarea concursului pentru directorii de şcoli
Luni, cu doar două zile înainte de desfăşurarea probei scrise din cadrul concusrului de directori în şcoli, mai mulţi profesori au protestat la sediul Ministerului Educaţiei, reclamând modul în care este organizat concursul pentru ocuparea posturilor de directori şi refuzul reprezentanţilor ministerului de a sta de vorbă cu ei
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a transmis, printr-un comunicat de presă, că decizia Ministerului Educaţiei „de a folosi un sistem de înscriere electronic neverificat a generat erori şi a condus la nereguli grave, care au ridicat serioase semne de întrebare privind corectitudinea înscrierii candidaţilor şi încadrarea în timpul alocat acestui proces”.
FSLI a reclamat că platforma a fost blocată între 15 minute şi o oră, iar în ziua de 30 septembrie a fost inutilizabilă 24 de ore şi, deşi candidaţii au sunat la departamentul tehnic al ministerului, la telefonul afişat nu a răspuns nimeni.
În aceste condiţii, FSLI a cerut Ministerului Educaţiei prelungirea termenului de înscriere a candidaţilor la posturile de directori în şcoli din cauza blocării repetate a platformei, amânarea concursului până la remedierea totală a platformei şi acordarea unui timp suficient pentru candidaţii care doresc să remedieze documentele respinse (unele cauzate de graba în care au fost completate), astfel încât toate cadrele didactice dornice să participe la concurs să beneficieze de această oportunitate.
„Aţi susţinut public, domnule ministru, că doriţi derularea acestui concurs în condiţii optime şi că doriţi să primeze corectitudinea. Vă solicităm, în numele angajaţilor din sistemul de educaţie pe care îi reprezentăm, să vă asumaţi eşecul acestei prime etape a concursului şi să luaţi măsurile care se impun pentru derularea cu deplină corectitudine şi transparenţă a acestui proces de selecţie”, i-au transmis ministrului Educaţiei reprezentanţii FSLI.
Dumitru, despre amânarea concursurilor pentru directorii de școli: Politicul nu vrea să piardă controlul asupra școlilor
Ministrul Educației, Mircea Dumitru, susține că depunerea unui amendament la Comisia pentru învățământ din Senat pentru modificarea Legii Educației, care prevede amânarea concursurilor pentru posturile de directori de școli, poate fi explicată prin faptul că factorul politic nu dorește să piardă controlul asupra acestora.
„(Cei care au amendat Legea Educației — n.r.) nu vor să piardă controlul politic asupra școlilor, pe scurt. (Acest control se manifestă — n.r.) în momentul în care directorul este numit pentru o perioadă foarte scurtă, în momentul în care nu are un contract de management pe care îl obține pe baza unui concurs public în care dovedește că are capacitatea de a conduce școala sau liceul în care funcționează. (…) Procedural, suntem blocați în organizarea acestor concursuri dacă amendamentul va fi adoptat (de Senat — n.r.) până pe 12 octombrie, când calendarul a anunțat clar că avem prima probă a acestui concurs național. Va trebui să oprim procedura”, a declarat ministrul într-un interviu acordat Digi24.
Întrebat dacă politizarea este cea mai mare problemă cu care se confruntă sistemul educațional din România, Mircea Dumitru a explicat că aceasta „nu e cea mai mare problemă, dar este o problemă”, dorința sa fiind ca prevederile legale să fie respectate.
„Vreau să respect legea, pentru că aceste concursuri trebuie organizate potrivit legii, iar din 2008 și până acum sunt cel puțin două cicluri în care nu s-a aplicat legea deși, declarativ, toți actorii principali din politică, din Ministerul Educației, au spus că trebuie să avem concursuri. Chiar și doamna Andronescu. Dacă o întrebați o să spună: Da, sunt de acord să avem concursuri, dar le vom face în vara anului viitor”, a mai spus ministrul Educației.
Acesta a susținut că metodologia de organizare a concursurilor nu dă voie la aranjamente politice, dar dacă se vor organiza în vara anului 2017, așa cum prevede amendamentul în discuție, ar putea exista riscul să nu fie „foarte corecte sau transparente”.
Referitor la modul în care un director de școală poate fi considerat ‘agent electoral’, ministrul a explicat că, „prin influența pe care o are asupra colegilor din școală, părinților, elevilor”, el poate promova acțiunile „unui partid sau altuia”.
„Școala trebuie depolitizată. Școala are o menire, o vocație națională”, a subliniat Dumitru.
Comisia pentru învățământ din Senat a adus, în luna septembrie, un amendament Legii Educației, prin care concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct în unitățile școlare se organizează numai după finalizarea semestrului II, la începutul noului an școlar.