Mihaela Bilic susține că nu trebuie să ne încadrăm cu forța în niște valori rigide, iar analizele trebuie adaptate și interpretate pentru situația fiecărei persoane. Medicul susține că n-ar strica o adaptare sau detaliere a valorilor pentru a nu mai speria pacienții.
Citește și: Dieta minune a nutriționistului Mihaela Bilic. Cum să mănânci puțin și să te saturi fără să iei pastile
”Analizele medicale, o metodă rapidă să ne îmbolnăvim…de frică.
De obicei uit de existența telefonului în weekend, așa că m-am gândit la ce e mai rău când am văzut nenumărate mesaje primite de la un prieten, care era alarmat de rezultatul analizelor. M-am gândit că a pățit vreo belea, că e ceva acut, care necesită măsuri urgente. La o privire mai atentă nu am găsit decât niște valori crescute ale creatininei, ureei și acidului uric. Pentru că știu că bărbații au o doză ușoară de ipohondrie, l-am sunat să-l asigur că totul e în regulă, că nu e nimic grav. Și bine am făcut, pentru că omul avea impresia că i-au cedat concomitent și ficatul și rinichii, atât era de speriat.
Singurele argumente care l-au liniștit (pentru că nu m-a crezut când i-am spus că e sănătos), au fost tabelele cu valorile normale pentru analizele de sânge folosite în Franța. Poate nu vă vine să credeți, dragii mei, însă și “normalitatea” se definește diferit de la o țară la alta și de la o epocă la alta. Așa se face că în ultimii 20 de ani nivelul “normal” al colesterolului a scăzut de la 220 la 200mg/dl indiferent de vârstă…drept consecință o mare parte din populație este trecută de voie/de nevoie pe medicație anticolesterol.
Dar să nu deviem de la subiect: din buletinul de analize rezultă că valorile normale pentru uree sunt între 19,3 și 42,9mg/dl. Tot normale și tot pentru uree, în Franța avem 2 categorii de valori, în funcție de vârstă: 18-45mg/dl pentru 18-55 ani și 20-50mg/dl pentru cei peste 55 ani (înmulțiți cu 100 pentru transformarea din g/l în mg/dl). Nu doar nivelul ureei din sânge crește odată cu vârsta, dar și colesterolul, glicemia și alte constante, fenomen firesc ce apare ca urmare a îmbătrânirii, odată cu diminuarea funcției anumitor organe. E clar că nu mai arătăm la 60 de ani la fel cum arătam la 20 și nici organismul nostru nu mai e la fel de performant. Dar asta nu înseamnă că suntem bolnavi, ci doar ușor mai “obosiți”.
Apropo de “oboseală”, ficatul și rinichii obosesc teribil în momentul în care avem o dietă bogată în proteine, așa cum e la modă acum. Silueta a devenit din păcate mai importantă decât sănătatea și toată lumea mănâncă proteine în exces din simplul motiv că sunt greu de transformat în grăsime. Dar sunt și greu de metabolizat, iar ficatul și rinichii vor fi suprasolicitați – deci nu vă mirați că o să crească nivelul ureei, acidului uric și creatininei, toți fiind martorii descompunerii proteinelor.
În cazul în care aveți, precum domnul în cauză, analize care arată similar, țineți cont de faptul că nivelul de uree în sânge are variații fiziologice astfel:
-crește cu 20% la adulții în vârstă de peste 55 ani
– este cu 5% mai redus la femei
-scade cu 30% până la 60% în timpul sarcinii care ajunge la termen
-crește cu 20% în caz de efort fizic prelungit
-crește cu 50- 80% în caz de regim hiperproteic
-scade dramatic în caz de post alimentar prelungit.
Cu alte cuvinte nu noi trebuie să ne încadrăm cu forța în niște valori rigide, ci analizele medicale trebuie adaptate și interpretate pentru situația noastră individuală. Cât despre buletinele de analize și valorile de referință, “câte bordeie, atâtea obiceie”… Poate n-ar strica o adaptare/detaliere a lor, ca să nu se mai sperie pacienții așa ușor/repede de la o valoare ușor peste limite.
La final, pentru prietenul în cauză am avut o singură observație: “las-o încolo de carne și pune mâna și mănâncă pește!!” Că degeaba e colesterolul total perfect, când HDL-colesterolul este de rușine. Ăsta e avantajul când ești medic nutriționist, ghicești viața omului după frigider”, scrie nutriționistul Mihaela Bilic pe o rețea socială