Mihaela Bilic, despre intoleranţa la lactoză. Cum se poate ţine sub control: „Este cea mai frecventă”

Mihaela Bilic, despre intoleranţa la lactoză. „Intoleranța la lactoză este cea mai frecventă intoleranță alimentară și semnifică incapacitatea unei persoane de a digera glucidele din lapte.

Laptele este un aliment care conține aproape 90% apă și procente egale de glucide, proteine și grăsimi. Câte 3,5% din fiecare.

Lactoza sau zahărul din lapte este un carbohidrat cu absorbție lentă, format din două molecule: una de glucoză și una de galactoză. Aceste molecule trebuie separate pentru a putea fi digerate, iar responsabilă de acest proces este o enzimă numită lactază.

Ce se întâmplă când nu avem suficiente enzime? Lactoza rămâne în intestin, fermentează şi produce balonare, diaree şi disconfort digestiv.

Alte articole

Cele mai periculoase alimente. Conțin „zaharuri ascunse” și există riscul să dezvolți 2 boli grave. Medicii recomandă eliminarea lor imediată

Nutriționistul care demontează cel mai mare mit al dietelor: „Mâncatul este soluția slăbitului”

Dacă doriţi să ţineti sub control intoleranţa la lactoză, consumaţi zilnic doze mici de lapte şi creşteţi doza câte puţin, la câte patru, cinci zile, până când ajungeţi să-l toleraţi.

Consumaţi produse lactate asociate cu alte alimente: lapte cu cereale, iaurt la finalul mesei, în felul acesta tranzitul intestinal va fi încetinit şi favorizează digestia„, a declarat Mihaela Bilic la Pro TV.

Citeşte şi: Nutriţionistul Mihaela Bilic recomandă postul: „E foarte bine să-i dăm metabolismului pauză de la digestia produselor de origine animală”

Mihaela Bilic dezvăluie cel mai eficient stimulent al sistemului imunitar

Mihaela Bilic dezvăluie cel mai eficient stimulent al sistemului imunitar. „Murăturile, probiotic de sezon

Dacă tot a venit anotimpul rece, haideți să vorbim despre murături- o variantă sănătoasă de a consuma legume și în timpul iernii. Murăturile fac parte din categoria alimentelor fermentate, conțin bacterii vii și au efect probiotic- completează și îmbogățesc microBIOTA intestinală de care depinde de imunitatea noastră.

Un pic de istorie culinară: înainte să apară curentul electric, conservele sterilizate prin fierbere și frigiderul, oamenii foloseau fermentația ca metodă de păstrare a alimentelor.

Ce înseamnă fermentație? Transformarea biochimică naturală a unui aliment sub acțiunea mucegaiurilor, drojdiilor sau bacteriilor. Există 3 tipuri de fermentație:

-fermentația alcoolică prin care zahărul se transformă în alcool- valabilă pentru vin și bere

-fermentația acetică prin care alcoolul se transformă în oțet (acid acetic); are loc în prezența aerului și e valabilă pentru murăturile în oțet.

-fermentația lactică prin care glucidele din legume sau lapte se transformă în acid lactic; se face în absența aerului și e valabilă pentru brânzeturi și murături în saramură.

Un pic de biochimie: lacto-fermentația este o metodă de conservare în care alimentele se lasă la macerat cu sare într-o incintă închisă, fără aer.

În prezența bacteriilor (mai ales lactobacili), glucidele din legume vor fermenta și se vor elibera gaz, enzime și acid lactic. Acesta din urmă acționează ca un conservant, scade pH-ul mediului și blochează multiplicarea microorganismelor responsabile de alterarea produsului.

Aciditatea acidului lactic va distruge bacteriile patogene și va produce fermenți lactici, adică bacterii benefice cu efect probiotic.

Când concentrația de acid lactic atinge un anumit nivel, preparatul se echilibrează și fermentația se oprește de la sine după 2-3 săptămâni. Această metodă de conservare a alimentelor stă la baza obținerii de murături, produse lactate fermentate și brânzeturi.

Ce avantaje au produsele fermentate?

Alte metode de conservare, care presupun un tratament termic (fierbere sau congelare) riscă să modifice calitățile nutritive ale alimentelor.

Spre deosebire de ele, lacto-fermentația permite păstrarea legumelor proaspete și chiar le face mai ușor de digerat- o parte din nutrienți sunt mai ușor de asimilat, iar conținutul de vitamine crește. La greutate egală varza murată este de 2 ori mai bogată în vitamina C față de varză proaspătă, are mai puțin sulf iar fibrele sunt parțial înmuiate, fără risc de indigestie.

Castraveți, gogonele, conopidă, ceapă, morcovi, ridichi, sfeclă și chiar pepeni, mere sau gutui, toate legumele și fructele pot fi transformate în murături.

Legumele lacto-fermentate sunt benefice pentru sănătate datorită enzimelor, vitaminelor și mineralelor care apar în mod natural în urma fermentației.

Odată cu fermentația, în alimentul respectiv se dezvoltă un întreg ecosistem microbian (bacterii lactice și acide, drojdii etc.)- se poate ajunge de la 1 milion până la 1 miliard de microorganisme pe gram de legume fermentate.

Pe lângă produsele lactate acide și brânzeturi, murăturile sunt cea mai valoroasă sursă de fermenți vii (lactobacili și bifidobacterii) care întăresc sistemul imunitar.

Produsele probiotice au avantajul că echilibrează flora intestinală, reduc inflamația și riscul de intoleranțe digestive, îmbunătățesc digestia și ameliorează sindromul de colon iritabil.

Parte integrantă din tradițiile culinare românești, murăturile sunt ușor de preparat și se păstrează timp îndelungat.

Datorită concentrației mari de bacterii benefice pe care le conțin, priviți-le ca pe niște alimente vii, sunt probiotice bogate în vit. C, de consumat regulat. Cu murături sănătatea are gust și e accesibilă oricui- aveți nevoie de legume, un borcan, apă și sare. La treabă!”, scrie Bilic pe pagina sa de Facebook.